Concluziile simpozionului de la Cluj despre „Satul și spiritul românesc”

Simpozionul internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă, intitulat „Satul și spiritul românesc, între tradiție și actualitate. Lectura Sfintei Scripturi și provocările transmiterii credinței” s-a încheiat miercuri seară la sediul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca.

În perioada 4-6 noiembrie 2019, au fost susținute peste 70 de referate ale unor teologi și profesori din țară, dar și din Germania, Elveția, Armenia, Liban, Statele Unite ale Americii și India.

Evenimentul s-a încheiat cu un concert festiv susținut de Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie.

În raportul-sinteză al Simpozionului publicat pe site-ul oficial al Mitropoliei Clujului, organizatorii au prezentat următoarele concluzii:

  • Satul tradițional a fost mediul de gestație a spiritualității românești, iar Sfânta Scriptură a fost fermentul care a pus în mișcare această spiritualitate;
  • O pondere foarte însemnată a misiunii Bisericii Ortodoxe Române se desfășoară în mediul rural, unde întâlnirea cu modernitatea are note specifice;
  • Au fost analizate accentele specifice mediului urban și celui rural și relația dintre ele în context românesc, dar și est-european;
  • Au fost dezbătute, din perspective foarte diverse, provocările pe care societatea contemporană le ridică în privința proclamării Sfintei Scripturi și a receptării conținutului credinței;
  • Traducerile Sfintei Scripturi în limbile moderne au contribuit în mod esențial la formarea limbii culte. Efortul de traducere nu a fost niciodată scutit de dileme specifice, mai cu seamă când era vorba de alegerea între o traducere literală sau una interpretativă. O contribuție culturală importantă, care trece dincolo de granițele confesionale, o reprezintă traducerile din literatura dogmatică și cultică;
  • În cadrul secțiunii dedicate Muzicologiei au fost subliniate contribuțiile unor mari personalități precum: Anton Pann, Mitropolitul Iosif Naniescu, Ierodiaconul Grigorie Țurcanu, preotul Florin Bucescu sau muzicianul Constantin Catrina;
  • Opera și activitatea marilor patriarhi Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, dar și a altor ierarhi au fost evocate în cadrul secțiunii de istorie bisericească.

Participanţii și-au manifestat speranța că eforturile lor vor contribui la conștientizarea misiunii pe care cu toții o avem pentru păstrarea și transmiterea credinței într-o lume în care provocările sunt tot mai variate și tot mai delicate.

„Este o responsabilitate pe care dorim să ne-o asumăm cu realism și să o trăim în Duhul Sfânt”, au conchis reprezentanții Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

În cadrul simpozionului a avut loc o expoziție de artă sacră a profesorilor Facultății de Teologie.

Citește și: Renumitul profesor român din SUA, Pr. Eugen Pentiuc, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al UBB

Foto credit: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sătmarului

Comentarii Facebook


Știri recente