Un sobor condus de Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, a oficiat marți, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, Pomenirea Arhiepiscopului Pimen, la cinci ani de la mutarea la cele veșnice.
Din sobor au făcut parte membri ai Permanenței Consiliului Eparhial, consilieri, exarhi, protoierei și stareți, iar răspunsurile liturgice au fost date de membri ai Grupului Psaltic „Dimitrie Suceveanu” al Catedralei Arhiepiscopale, dirijat de Arhid. Ilie Leonte.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Părintele Viorel Ilișoi, consilier la Sectorul Economic-Financiar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, care a prezentat repere din biografia vrednicului de pomenire ierarh și a rememorat cel din urmă drum al său prin ținutul Bucovinei, al cărui „copil răsfățat” însuși mărturisea că a fost.
A iubit Bucovina și cultura ei
„Vizitele pastorale cu ocazia slujbelor arhierești în mijlocul credincioșilor erau momente de mare bucurie duhovnicească pentru acele comunități. La agapă era înconjurat de autoritățile locale, cărora le vorbea despre viața simplă și frumoasă de la țară, pe care a deprins-o încă din casa părintească”, a spus părintele consilier.
„De cele mai multe ori, copiii, pe care îi îndrăgea atât de mult, îmbrăcați în haine tradiționale, prezentau momente artistice din bogăția culturală a bucovinenilor. El, părintele Pimen, așa cum îi plăcea să răspundă la telefon, fredona versurile: Frunză verde, iarbă deasă, iarbă din zăvoi / Nu e viață mai frumoasă ca în sat la noi.”
Părintele Viorel Ilișoi a amintit că Arhiepiscopului Pimeni „îi plăcea să se fotografieze cu acești copii, zicând că la moartea lui aceste fotografii îl vor însoți, așezate frumos într-o trăistuță tradițională”.
Repere biografice
Părintele Arhiepiscop Pimen s-a născut în 1929 la Greabănu, județul Buzău, și a primit la Sfântul Botez numele de Vasile. Părinții evlavioși, Maria și Mihai Zainea, au sădit în inima viitorului arhipăstor dragostea de neam și grija față de aproapele.
Chemarea către lucrarea lui Dumnezeu a simțit-o imediat după liceu, alegând să studieze la Seminarul Monahal al Mănăstirii Neamț.
În 1951 a fost tuns în monahism, primind numele Sfântului Cuvios Pimen cel Mare, iar în 1957 a fost hirotonit ieromonah. A studiat la Institutul Teologic Universitar din București și apoi la Universitatea din Köln, Germania.
A fost stareț al Mănăstirii Putna (1957-1961), apoi al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava” (1974-1978), iar în perioada 1978-1979 a slujit la Reprezentanța Patriarhiei Române de la Ierusalim.
În anul 1982, la 10 ianuarie, a fost ales Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, la recomandarea Mitropolitului Moldovei de atunci, viitorul Patriarh Teoctist Arpașu.
În urma reînființării Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în 24 ianuarie 1991 a fost ales arhiepiscop al acestei eparhii, fiind instalat la Suceava pe 3 martie 1991. S-a mutat la cele veșnice în 20 mai 2020.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților / Irina Ursachi
