Joi se împlinesc șapte ani de la mutarea la cele veșnice a Regelui Mihai I al României. Testamentul său ar putea fi considerat discursul pe care l-a ținut în Parlamentul României în 2011, când a împlinit 90 de ani. Acesta s-a încheiat astfel: „Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu!”
A fost primul principe născut după Marea Unire, în 25 octombrie 1921, motiv pentru care a primit numele de botez al Voievodului Mihai Viteazul, făuritorul primei uniri politice a românilor.
A fost botezat de Mitropolitul Primat al României, viitorul Patriarh Miron Cristea, în 22 ianuarie 1922. A devenit rege în 1927, când era doar un copil, cu o Regență din care au făcut parte Regina Mamă Elena și Patriarhul Miron Cristea. Prima domnie s-a încheiat în 1930.
„Convorbirile cu mama au însemnat pentru mine mai mult decât multe cărţi de teologie. Mama a fost un adevărat stâlp în viaţa mea. Ea a fost puternică prin rugăciune. Rugăciunea este fapta noastră cea mai necesară raportului cu Dumnezeu”, spunea Regele Mihai în cartea „Convorbiri cu Regele Mihai I al României”, realizată de scriitorul Mircea Ciobanu la începutul anilor 1990.
A doua domnie a Regelui Mihai a început în 6 septembrie 1940, când a fost uns rege de Patriarhul Nicodim Munteanu. Regele Mihai este singurul suveran român care a fost uns rege de Biserica Ortodoxă Română.
Întoarcerea armelor (1944) și exilul (1947)
Cea mai importantă acțiune a Regelui Mihai a fost ieșirea din alianța cu Germania nazistă și întoarcerea armelor alături de Forțele Aliate (23 august 1944), ceea ce a scurtat al Doilea Război Mondial în Europa cu șase luni.
Dar comuniștii instalați la guvernare prin fals și forța armelor sovietice l-au forțat să abdice în 30 decembrie 1947, sub amenințarea că vor ucide 1.000 de studenți susținători ai Regalității care fuseseră arestați.
Nunta Regelui Mihai cu Regina Ana a avut loc în exil, în 1948. Tot în exil s-au născut și Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.
Familia Regală a trăit o perioadă în Anglia, unde au făcut agricultură de subzistență, apoi în Elveția, perioadă în care regele a fost, pe rând, pilot de testare a avioanelor, proprietarul unei mici firme de automatizări pentru industria aviatică și broker care „făcea naveta” la New York.
„Ceea ce-mi făcea suferinţa de nesuportat era că, oricui aş fi vorbit despre soarta României, vorbele mele se izbeau de un neinteres total”, mărturisea suveranul în cartea citată mai sus. Dar, treptat, credința l-a ajutat să-și găsească pacea: „Mi-am recăpătat liniştea, înţelegând că istoria se află în mâna lui Dumnezeu, nu în mâna muritorilor”.
Familia Regală a putut reveni pentru scurt timp în țară în 1992, când Regele Mihai și Regina Ana au serbat Învierea la Putna și apoi Prima zi de Paști la Biserica „Sf. Gheorghe – Nou” din București, unde românii au umplut străzile pentru a-l saluta.
Patriarhul Daniel despre marile virtuți ale Regelui Mihai
Abia în 1997, Regele Mihai a reprimit cetățenia română și s-a putut stabili definitiv în România. Familia Regală s-a implicat în acțiunile diplomatice de aderare a României la NATO și UE.
Regele Mihai a trecut la cele veșnice în 5 decembrie 2017, după o îndelungată suferință, și a fost înmormântat cu Funeralii Naționale în Necropola Regală de la Curtea de Argeș. Slujba de înmormântare a fost oficiată la Catedrala Patriarhală, devenită neîncăpătoare pentru capetele încoronate și oficialitățile străine care au participat.
„Regele Mihai a trăit cu discreție, dar cu intensitate, credința ortodoxă în care a fost botezat și pe care a păstrat-o cu multă grijă în toată viața sa, ca fiind cea mai prețioasă comoară primită de la mama sa, Regina Elena, şi de la poporul român evlavios”, a transmis Patriarhul României în 25 octombrie 2021, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea ultimului suveran al României.
„ Această credinţă l-a ajutat să fie statornic în iubirea sa faţă de poporul român, de Biserică şi de familie.”
Preafericirea Sa a menționat și „marile virtuți care l-au călăuzit pe suveran de-a lungul vieții: credința în Dumnezeu, iubirea faţă de poporul român, răbdarea în suferinţă, demnitatea în comportament şi puterea de-a ierta pe cei ostili”.
Vezi și:
- Patriarhul: Regele Mihai I al României şi Biserica Ortodoxă Română
- 3 citate despre rugăciune de la Regele Mihai, suveranul care a înțeles că istoria este în mâinile lui Dumnezeu
- 27 aspecte inedite din viaţa Regelui Mihai I al României
În imagini: Slujba de înmormântare a Regelui Mihai I al României
Compoziție fotografică de Cristian Coposesc






