633 militari au fost reînhumați în cimitirul românilor căzuţi la Stalingrad

Cimitirul românilor căzuţi la Stalingrad

Încă 633 militari au fost reînhumați joi în cimitirul românilor căzuţi la Stalingrad – Cotul Donului și Stepa Calmucă.

La ceremonia care a avut loc de Ziua Armatei României a participat Excelența Sa domnul Vasile Soare, Ambasadorul României în Federația Rusă, senatorul Viorel Badea, dar și reprezentanți ai: Consulatului General al României de la Rostov pe Don, Ministerului Apărării Naționale (MApN) și ai Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), dar și un preot militar care a oficiat o slujbă de pomenire.

În cuvântul rostit la ceremonia de înhumare, Ambasadorul Vasile Soare a subliniat importanța existenței cimitirului românesc lângă fostul Stalingrad (Rossoshka, regiunea Volgograd, Federația Rusă).

Prima necropolă de război construită pentru militarii români căzuţi în luptele de la Stalingrad (1942-1943) a fost inaugurată în 25 octombrie 2015, eveniment la care a participat Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.

Peste o mie de militari români au fost reînhumați în acest cimitir din 2015, cărora li se adaugă cei 633 înhumați joi.

„Dumnezeu sa îi odihnească pe ostașii români morți pentru țară, iar pe noi să ne învrednicească să facem ce trebuie, să le recuperam identitatea și să-i pomenim cum se cuvine, după tradiție. Suntem alături de urmașii lor, pe care îi asigurăm că vom continua demersurile de identificare și punere la loc de cinste a bravilor soldați români morți pe Frontul de Est”, a scris pe pagina personală de Facebook Vasile Soare.

Cimitirul românilor căzuţi la Stalingrad

Necropola românească este amplasată în cadrul Complexului Comemorativ Internaţional de la Rossoşka, situat la aproximativ 35 km de fostul Stalingrad.

Cimitirul românesc se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 6.000 mp (90 m lungime şi 60 m lăţime), fiind constituit din următoarele elemente: gard metalic împrejmuitor; monument central (cruce din granit, înaltă de 3 m); platou central (6 x 9 m); placă centrală din granit, pe care s-a inscripţionat în limbile română şi rusă textul In memoriam militarilor români căzuţi în luptă la Stalingrad; 22 de plăci comemorative cu textul Aici odihnesc militarii români căzuţi în luptă la …. (denumirile celor 79 de foste cimitire de campanie româneşti din timpul războiului); alei pavate; două catarge (pentru înălţarea drapelelor României şi Rusiei); parcare şi drum de acces.

Bătălia de la Stalingrad

Marea confruntare din vara şi toamna anului 1942, prelungită şi în iarna ce a urmat, desfăşurată în sudul teritoriului sovietic, este cunoscută sub denumirea generică de „bătălia de la Stalingrad”.

A fost o încleştare gigantică între Uniunea Sovietică, membră, de la 1 ianuarie 1942, a Coaliţiei Naţiunilor Unite, şi Germania, ce îşi crease, la 27 septembrie 1940,  propria alianţă – Axa Berlin-Roma-Tokyo, notează Historia.

Rezultatul ei a influenţat de o manieră decisivă configuraţia conflictului, determinând preluarea iniţiativei strategice de către Armata Roşie.

În bătălia de Stalingrad au luat parte în tabăra germană şi aliaţii mai mici – italieni, unguri, slovaci, spanioli, aceştia din urmă sub forma unor unităţi formate pe baza voluntariatului, întrucât Spania, istovită în urma războiului civil, a refuzat oferta germană de a participa la atacul împotriva împotriva Uniunii Sovietice.

Printre actorii acestei încleştări teribile s-a aflat şi un corp expediţionar român, ce a numărat, numai în zona Stalingrad, peste un sfert de milion de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi.

Foto credit: Vasile Soare / Facebook

Comentarii Facebook


Știri recente