420 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul, „ultimul mare general al Europei”

Anul acesta, în 9 august se împlinesc 420 de ani de la moartea Domnitorului Mihai Viteazul, numit de Președintele Academiei, Prof. Ioan-Aurel Pop „ultimul mare general al Europei”.

Mihai Viteazul, primul principe care a reunit cele trei provincii românești într-un singur stat, a murit ucis mișelește în tabăra de la câmpul Turdei de către mercenarii conduși de generalul Gheorghe Basta.

„Este ultimul mare general al Europei, despre care se spera că va putea elibera Constantinopolul de turci. Era așteptat la Constantinopol ca un eliberator și el a și spus că era creștin mai întâi și că a ridicat țara aceasta a lui din dragoste pentru creștinătate. Deci era ca un cruciat, lupta în numele Crucii”, spunea istoricul Ioan-Aurel Pop într-o conferință organizată de Asociația Culturală Matricea Românească.

Mihai Viteazul a fost fiul lui Pătrașcu cel Bun, domn al Țării Românești între anii 1554-1557, și a urcat toate treptele dregătoriilor, de la ban de Mehedinți și stolnic al curții domnești, până la mare ban al Craiovei. În septembrie 1593, a devenit domn al Țării Românești.

Era perioada în care se manifesta politica expansionistă a celor trei mari puteri vecine: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic și Polonia.

Politica sa antiotomană s-a concretizat prin sistemul de alianțe politico-militare pe care l-a început în 1594 și prin luptele împotriva turcilor. Una dintre cele mai răsunătoare victorii ale sale a fost cea de la Călugăreni, în august 1595.

Pus în fața destrămării coaliției antiotomane, a decis unirea celor trei țări române. După victoria asupra lui Andrei Bathory în bătălia de la Șelimbăr din octombrie 1599 a intrat triumfător în cetatea Alba Iuliei (1 noiembrie 1599), iar în mai 1600 l-a alungat de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, realizând prima unire politică a trei principate române.

Istoricul Ioan-Aurel Pop spune că domnitorul a realizat unirea românilor din considerente politico-militare, dar și cu deplina conștiință a românității celor trei principate, Muntenia, Moldova și Transilvania. În perioada când a fost domn și al Transilvaniei, a dat legi care făceau românii egali ai celorlalte națiuni transilvane.

Nicolae Iorga a scris, în lucrarea „Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Mitropolia Ardealului” (1904), că Mihai Viteazul a fost cel care a creat instituțional Mitropolia Ortodoxă Română a Ardealului, cu sediu la Alba Iulia:

„Bălgradul (…) ajunse centrul religios al Românilor, supt Românul Mihai-Vodă”.

Din păcate, puterile vecine vedeau în noul stat creat de Mihai Viteazul o amenințare la interesele lor, pentru că se schimba raportul de forțe din regiune. În scurt timp, el a pierdut domnia celor trei principate.

A reînceput, cu sprijinul Împăratului Rudolf al II-lea al Austriei, campania de recucerire a lor, alături de Generalul Basta. În aceste condiții, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri. Dar în 9 august 1601, la trei kilometri sud de Turda, Mihai Viteazul a fost ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta.

Capul său a fost luat de Radu Buzescu, unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Muntenia și înmormântat la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște.

Sursa foto: AlbaIuliaQR.ro

Comentarii Facebook


Știri recente