23 iulie 1913 – S-a născut în familia plugarilor Maxim și Ecaterina Iacob din satul Crăiniceni, județul Botoșani, Sfântul Cuvios Ioan (Iacob) Hozevitul

23 iulie 1913 – S-a născut în familia plugarilor Maxim și Ecaterina Iacob din satul Crăiniceni, județul Botoșani, Sfântul Cuvios Ioan (Iacob) Hozevitul, primind la botez numele Hie. Studii la școala din satul natal, apoi la Gimnaziul din Lipcani (Hotin) și la Liceul din Cozmeni; în 1932 și-a susținut examenul de Bacalaureat la Cernăuți. A intrat în monahism, închinoviindu-se la Mănăstirea Neamț, în anul 1933; în 1934 se va așeza pentru câteva luni la Mănăstirea Turnu, pe Valea Oltului. S-a întors la Mănăstirea Neamț, primind ascultarea de bibliotecar, în noiembrie 1936, împreună cu alți doi călugări, s-a îndreptat spre Țara Sfântă. S-a retras, timp de doi ani, într-o peșteră din pustiul Iordanului, iar apoi la Mănăstirea „Sfântul Sava”. În timpul celor opt ani petrecuți aici a învățat limbile greacă, arabă și engleză și a îndeplinit ascultări ca îngrijitor al bolnavilor, paraclisier, ghid, ajutor de econom și bibliotecar. În această perioadă a primit schima cea mare. La 14 septembrie 1947 a fost hirotonit preot în Biserica Sfântului Mormânt și numit egumen la Schitul românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de pe Valea Iordanului, unde a rămas cinci ani. În 1952 s-a retras într-o peșteră cu hramul „Sfânta Ana”, de pe malul râului Hozeva. A trecut la cele veșnice în ziua de 5 august 1960, la numai 47 de ani, trupul său fiind înmormântat în peșteră. La 7 august 1980, trupul neputrezit al Cuviosului a fost coborât din peșteră și așezat într-o raclă specială, din abanos, în Biserica Mănăstirii „Sfântul Gheorghe Hozevitul”, alături de moaștele Sfântului Gheorghe Hozevitul. Călugării greci i-au pictat icoana și i-au alcătuit slujba, nurnindu-1 Sfântul Ioan Românul. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 20 iunie 1992, cu zi de prăznuire la 5 august. În 1968 și 1970, ucenicul său, Ioanichie Pârâială, i-a publicat, la Ierusalim, două volume cu poezii, traduceri și meditații, sub titlul „Hrană duhovnicească”.

Comentarii Facebook


Știri recente