Vineri se împlinesc 125 de ani de la nașterea Părintelui Alexie Bârcă, basarabean din neam de preoți până la a șasea generație și descendent al unei familii care a dat un sfânt.
A trăit într-o epocă frământată și într-o regiune peste care a trecut tăvălugul istoriei, cunoscând ocupația rusă de la început de secol XX, când în Basarabia nu se putea face carte în limba română, perioada de după Marea Unire, apoi ocupația sovietică, ce l-a determinat să se refugieze în România.
Viitorul preot s-a născut în 6 februarie 1901 la Corestăuți, județul Hotin, în familia preotului român Vasile și a preotesei Teodosia. Părintele Vasile era coborâtor din neam de preoți până la a șasea generație.
Mama se trăgea din familia Sf. Ier. Iosif cel Milostiv
Aceeași sursă precizează că mama lui era și ea dintr-o familie de preoți ce dăduse clerici și cărturari de seamă, printre care Sf. Ier. Iosif (Naniescu) cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei.
„L-au dat la liceul la Hotin, unde se învăța în limba rusă. Biserica și școala erau în limba rusă”, relata în 2021, pentru Basilica.ro, una din fiicele lui, Ileana Toma, matematician, astronom și scriitoare creștină.
„În 1918, după Marea Unire, a terminat liceul la români și a dat bacalaureatul pe românește. Știa pe dinafară pasaje întregi din Pseudo-Kinegetikos de Al.I. Odobescu. Nu le înțelegea prea bine, dar le știa pe dinafară!”
„S-a dus la Cernăuți și s-a înscris la Facultatea de Matematică, deși îi promisese tatălui său că va face Teologia. Când era prin anul doi sau trei la Matematică, s-a înscris și la Teologie”, mai relata fiica lui.
Director de liceu la Râșcani
Între 1923 și 1929 a fost cântăreț în satul natal. În 1929, după încheierea studiilor, s-a căsătorit cu Maria Dimitriu. În același an a fost hirotonit preot într-un sat din comuna Băgrănești, județul Soroca.
Părintele Alexie și preoteasa Maria urmau să aibă patru copii: trei fete și un băiat.
În 1936, a fost numit ca al doilea preot la biserica din Râșcani, județul Bălți, construită de boierul Gheorghe Râșcanu – post care, conform dorinței ctitorului, venea împreună cu cea de director al liceului cu profil comercial din Râșcani, înființat de același boier.
Instituția de învățământ există și astăzi și se numește Liceul Teoretic „Liviu Damian”.
Primul refugiu în România
Familia s-a refugiat pentru prima dată în România în 1940, deoarece Părintele Alexie a aflat că numele său era al treilea pe lista destinată deportărilor.
Un episod pilduitor: după ce și-a pus familia la adăpost în România, preotul a mers înapoi peste Prut, pentru a returna căruța și calul împrumutate, apoi a reușit să treacă Prutul din nou.
Cu ajutorul Mitropolitului Nicolae Bălan, a fost rânduit preot într-un sat din județul Alba, Sibișeni.
Omagiu eroilor apărători ai Basarabiei
Ileana Toma, fiica lui, a relatat întoarcerea în Basarabia în 1942, când tatăl ei, Părintele Alexie, a făcut un lucru care i-a rămas profund întipărit în minte.
„Tata a dezgropat toți morții îngropați în câmp și a făcut un cimitir al eroilor. Soldații aveau numere, astfel că tata a chemat la reînhumări toate familiile soldaților. Au identificat numerele și au aflat de unde era fiecare erou căzut. Le-au scris familiilor, care au venit”, relata ea în 2021.
„Noi, copiii, eram pe o scenă făcută din răchită împletită și pământ și cântam la infinit Presărați pe-a lor morminte / Ale laurilor foi, / Spre a fi mai dulce somnul / Fericiților eroi. Pe aceste acorduri intrau în cimitir căruțele cu sicriul și cu cei veniți din țară la înmormântare. Nu vă puteți imagina ce încărcătură a avut pentru mine spectacolul acesta.”
Familia s-a refugiat definitiv în România în 1944. Li s-au alăturat un grup de elevi și eleve din Râșcani care ulterior au format o comunitate închegată în jurul preotului timp de decenii.
Stabilirea la București
În decembrie 1944, Părintele Alexie a fost rânduit bibliotecar la Biblioteca Sfântului Sinod și preot misionar la câteva fabrici bucureștene. Un timp, pentru a-și susține familia, a lucrat și la o fermă, unde sorta și planta cartofi.
În data de 1 septembrie 1949, a fost numit preot la Biserica Bucur Ciobanul, una dintre cele mai vechi din București, care însă nu avea arondată o parohie propriu-zisă.
Totuși, în jurul familiei și comunității basarabene strânse alături de el, s-a format și o comunitate de credincioși.
Părintele Alexie a slujit la Biserica Bucur Ciobanul până în august 1986, când a trecut la cele veșnice.
Fiica lui, Ileana Toma i-a dedicat cartea „Părintele Alexie, preotul lui Dumnezeu”.
Muzeul de Istorie și Etnografie Râșcani din Republica Moldova i-a dedicat o pagină de Facebook și îi păstrează memoria vie.
Pe 18 mai 2025 a fost inaugurată o troiță în cinstea părintelui Alexie Bârcă, lângă fântâna din curtea bisericii din Râșcani, așa cum și-a dorit fiica, Ileana Toma.
Vezi și:
Sursa foto: Muzeul de Istorie și Etnografie Râșcani (deschidere articol)
