Împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată vineri la Bălți printr-o serie de manifestări, printre care s-a numărat citirea actului istoric de la 27 martie 1918.
La eveniment au participat Episcopul Antonie de Bălți, Excelența Sa Alexandru Marian Trifu, gerantul interimar al Consulatului General al României la Bălți, reprezentanți ai Universității de stat din Bălți și ai Asociației Victimelor Regimului Totalitar Comunist (zona Nord).
În deschiderea manifestării, Preasfințitul Părinte Antonie, împreună cu un grup de preoți, a rostit o rugăciune de mulțumire pentru binefacerile revărsate de Dumnezeu asupra poporului român de-a lungul istoriei, precum și pentru păstrarea credinței și a identității naționale.
După alocuțiuni, participanții au depus flori la monumentul Sfântului Ștefan cel Mare, în semn de recunoștință și respect față de înaintașii care au contribuit la păstrarea credinței și a identității românești.
Unirea Basarabiei cu România
Unirea Basarabiei cu România a fost decisă în data de 27 martie 1918, când Sfatul Țării s-a reunit pentru a adopta actul unirii. În cadrul ședinței, au luat cuvântul președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, și prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, care a reprezentat oficial guvernul de la București. Această hotărâre a marcat primul pas spre formarea României Mari.
Actul Unirii prevedea o serie de condiții care țineau de necesitățile stringente ale provinciei. Astfel, Sfatul Țării trebuia să rămână organul care să ducă la bun sfârșit reforma agrară, de o importanță critică pentru țărănimea basarabeană.
Unirea era condiționată de păstrarea unei autonomii provinciale, cu administrație proprie și un Sfat (Dietă) proprie. Acesta urma să aibă competențe în stabilirea bugetelor locale, să dețină controlul orașelor, să numească funcțiile administrative.
Foto credit: Facebook / Episcopia de Bălți
