„De-a lungul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a fost unul din factorii principali de promovare a culturii româneşti, deși a păstorit în vremuri grele, marcate adesea de năvăliri ale altor popoare asupra ţării sau de lupte fratricide pentru tron, iar uneori de presiunea unor puteri politice străine şi de agresivitatea prozelitistă a unor comunităţi creştine eterodoxe sau a altor religii”, a evidențiat Patriarhul Daniel de Ziua Culturii Naționale.

Mesajul Preafericirii Sale a fost transmis de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, la manifestarea comună organizată de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei.

Patriarhul Daniel a reamintit, cu această ocazie, contribuția Bisericii la promovarea culturii în viaţa poporului român prin înfiinţarea de şcoli, copierea de manuscrise, înfiinţarea de tipografii şi publicarea de cărţi.

Totodată, a arătat că „lucrarea Bisericii de promovare a limbii și culturii românești s-a desfășurat și în cadrul slujbelor bisericești, cu un impact mai general fiind marile sărbători care atrăgeau mulțime de popor, așa cum sunt hramurile la români.

„Opera culturală literară, manuscrisă sau tipărită a Bisericii a fost însoțită de o cultură a tradiției orale, manifestată îndeosebi prin slujbele de hram la care aveau acces mulțimi mari de credincioși”, a explicat Părintele Patriarh precizând că Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Alexandru D. Xenopol și Ciprian Porumbescu au organizat la Putna, în 1871, „Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni” şi „Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni”.

Citește mesajul integral.

„Eminescu, un vizionar”

În deschiderea evenimentului, Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, a subliniat că Eminescu a fost „un vizionar”, care „a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii”.

„Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”.

„Românii de pe ambele maluri ale Prutului cinstesc astăzi, împreună, cultura, tradițiile și limba”

Prezent la eveniment prin intermediul tehnologiei, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, a îndemnat la „conjugarea, în continuare, a eforturilor pentru a crea cât mai multe punţi de colaborare” pentru „apropia cele două maluri ale Prutului până la dispariţia hotarului impus de interesele geopolitice ale unor regimuri dictatoriale”, potrivit Agerpres.

Președintele României a transmis un mesaj prin consilierul prezidențial Sergiu Nistor.

„Faptul că românii de pe ambele maluri ale Prutului cinstesc astăzi, împreună, cultura, tradițiile și limba din care ea și-a tras seva puternică reprezintă rodul jertfelor și al luptei pentru democrație, fiind totodată dovada triumfului libertății, al rezistenței și al solidarității prin și pentru cultură”, a arătat Klaus Iohannis.

„Cultura rămâne de o relevanță deosebită pentru întregul proiect european”

„Cultura rămâne de o relevanță deosebită pentru întregul proiect european”, a adăugat președintele țării.

„Dialogul intercultural, mișcarea liberă a creatorilor, diversitatea expresiilor culturale, recunoașterea internațională a valorii creației contemporane, ca și cea a bogăției patrimoniului nostru cultural sunt consecințe benefice ale apartenenței României la Uniunea Europeană. Activitățile industriilor culturale și creative au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, contribuția lor la produsul intern brut rivalizând cu cea a unor ramuri importante ale economiei”.

Citește mesajul integral.

Prezentă la Academia Română, Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a afirmat că „niciodată cultura română nu a beneficiat de o mai puternică promovare în spațiul european”.

„Patrimoniul nostru cultural este văzut și admirat de europeni, de oameni din toată lumea, iar noi putem vizita, citi și admira ceea ce au creat și creează oameni de cultură din toată lumea. Există deci condițiile în România pentru a face din generația care urmează, o generație a culturii. Sunt zeci de mii de copii și tineri români extraordinari, care trebuie încurajați să facă muzică, artă plastică, literatură, teatru sau film, care pot face cultura română relevantă pentru audiențe interne și internaționale. Acesta este testul major – apropierea de tânăra generație și sprijinirea ei să facă performanță!”.  Vezi mesajul integral.

Un cuvânt de salut al ministrului Educaţiei, Ligia Deca, a fost rostit de secretarul de stat Gigel Paraschiv.

Prelegeri ştiinţifice au fost susţinute de Acad. Mircea Martin, membru titular al Academiei Române, şi acad. Mihai Cimpoi, Academia de Ştiinţe a Moldovei.

În cadrul evenimentului a fost lansată emisiunea de mărci poştale „Ziua Culturii Naţionale. O prietenie pentru eternitate”, prezentată de Cristina Popescu, director general Romfilatelia.

Evenimentul s-a încheiat cu un recital muzical susținut de violoncelistul Ştefan Cazacu urmat de un moment poetic eminescian al actorilor Gabriel Hriţcu, Vlad Galer, Simona Pustianu şi Ionuţ Nicolae.

Evenimentul a fost urmat de vernisarea, la Biblioteca Academiei Române a expoziției „Anton Pann – povestea vorbei” și de concertul susținut de ansamblul cameral de muzică veche „Anton Pann”, condus de muzicianul Constantin Răileanu.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu