Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Asociația Monumentum din Basarabia și Petrișor-Ionel Dumitrescu, fost consul general al României la Bălți, au organizat luni, la Palatul Parlamentului, un eveniment comemorativ în contextul Centenarului Vasile Stroescu (1926-2026).
Evenimentul, care a beneficiat de prezența Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, a cuprins inaugurarea bustului marelui filantrop și un simpozion dedicat celui care a fost membru în primul Parlament al României Mari și unul dintre primii donatori pentru proiectul Catedralei Mântuirii Neamului.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat slujba de binecuvântare a monumentului comemorativ.
Ierarhul a amintit că Biserica Ortodoxă Română a păstrat vie memoria marelui filantrop prin numeroase proiecte realizate în 2020, Anul comemorativ al marilor filantropi ortodocși. Atunci, Patriarhia Română a realizat la Monetăria Statului o medalie în care pe una din fețe este reprezentat Emanuel Gojdu și pe cealaltă Vasile Stroescu.
„Cine a văzut imagini fotografice cu el la bătrânețe, a putut constata că avea un chip extraordinar de frumos, o barbă venerabilă, monumentală, o față foarte senină, ceea ce arată că faptele bune pe care le-a săvârșit de-a lungul vieții i-au transfigurat ființa”, a spus delegatul Patriarhului României.
Ierarhul i-a felicitat din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pe inițiatorii și realizatorii acțiunii comemorative, între care și Asociația Monumentum din Basarabia.
Primul donator privat pentru Catedrala Națională
La simpozionul care a urmat, Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a evocat activitatea filantropului Vasile Stroescu și implicarea lui în susținerea proiectului Catedralei Naționale după banii alocați au fost cheltuiți pe alte nevoi ale statului.
Preasfinția Sa a precizat că sumele donate de filantrop pentru cauza națională a românilor din Transilvania au fost atât de mari, încât, „la un moment dat, a circulat ideea că Vasile Stroescu nici nu există, că este doar un nume în spatele căruia statul român întărește elementul românesc în Transilvania”.
După ce Take Ionescu, apoi Spiru Haret au retras pentru alte nevoi patru din cele cinci milioane de lei alocate de Regele Carol I pentru proiectul Catedralei Naționale, „Vasile Stroescu a venit cu ideea organizării unei colecte publice și a dat el însuși, în două rânduri, bani – în 1906 și în 1908”, a amintit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
Preasfinția Sa a prezentat un document de arhivă din corespondența lui Spiru Haret cu Vasile Stroescu, în care cel de-al doilea scria: „Dumnezeu nu are nevoie de pomana mea, nici de altora, dar astă catedrală se face pentru neamul românesc”.
„Catedrala ar fi, între toate monumentele, cel mai frumos monument al unirii românilor, al independenței câștigate”, mai scria Vasile Stroescu.
„Iată viziunea unui om, a unui credincios adevărat, care nu și-a pierdut speranța că această Catedrală se va zidi și suntem convinși că, din ceruri – unde suntem convinși că se află, pentru multele și marile lui binefaceri – vede că acest vis al românilor s-a împlinit și că este atât de apreciat și de români, și de străini”, a încheiat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
Susținător al românilor din diaspora
Acad. Valeriu Matei, membru al Academiei Republicii Moldova, a vorbit despre finanțarea oferită de Vasile Stroescu instituțiilor care puteau consolida identitatea românească: biserici și școli: „Fiind refuzat de autoritățile țariste ca să facă școli de limbă română în Basarabia, a făcut școli în Transilvania”, a amintit el.
De asemenea, călătorind mult, filantropul a ajuns să cunoască și nevoile românilor din diaspora. „Să nu uitați că el a creat prima biserică ortodoxă în America și prima organizație bisericească ortodoxă românească în Statele Unite. I-a sprijinit pe românii ortodocși din Elveția, din Franța, Italia și din alte țări”, a spus acad. Valeriu Matei.
Cum vedea Vasile Stroescu responsabilitatea parlamentarilor
Dragoș Burghelia, reprezentantul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, a subliniat legătura sa deosebită a filantropului basarabean cu Transilvania și cu românii din interiorul Arcului Carpatic și a subliniat că „sumele imense pe care le dona, de multe ori erau însoțite de scrisori prin care cerea, în mod expres, anonimitate și discreție”.
Cu toate acestea, faptele sale au fost cunoscute, astfel că, la senectute, „un boier născut aproape de Nistru, a devenit oficial senator de Reghin, reprezentând cu onoare și demnitate interesele românilor din inima Transilvaniei în Senatul României”, a precizat Dragoș Burghelia.
„Acest mandat a reprezentat triumful absolut al ideii de unitate națională. Unirea nu fusese un simplu act teritorial, ci o fuziune organică a întregului spirit românesc.”
Dragoș Burghelia a încheiat cu un citat edificator dintr-un discurs ținut la Parlament de Vasile Stroescu:
„În incinta acestui locaș trebuie să intrăm ca în biserică în fața Sfintei Cuminecături. Toate patimile, gândurile egoiste, urile să le lăsăm la pragul intrării și să intrăm cu gândul numai la binele și propășirea neamului românesc și țării noastre. Să zicem cu toții: Așa o voim, așa Dumnezeu să ne ajute!”
Monumentele comemorative, o necesitate legitimă
Iulian Rusanovschi, reprezentantul Asociației Obștești Monumentum din Republica Moldova, a amintit că Vasile Stroescu a susținut mulți preoți bucovineni și lideri ai mișcării de emancipare eliberare națională din această provincie istorică a României, care la acea dată se afla sub ocupația Imperiului Austro-Ungar.
„Asociația Monumentum s-a înființat ca o necesitate legitimă de reașezare a pietrelor de hotar împotriva uitării din stânga Prutului și anume de reconstituire și revigorare a monumentelor care au fost edificate în perioada interbelică, atât în memoria marilor făuritori ai Unirii de la 1918, cât și în amintirea jertfei supreme pe care au dat-o soldații români în cele două războaie Mondiale”, a spus Iulian Rusanovschi.
„Lupta acestei asociații, care a fost înființată de o mână de studenți și intelectuali din Republica Moldova, a venit tocmai din dorința de a reafirma românitatea din stânga Prutului, în condițiile în care propaganda începută în perioada sovietică și care dorește să dezbine moldovenii de români nu a încetat până în ziua de astăzi.”
Evenimentul a avut loc sub auspiciile Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a inaugurat un bust al lui Vasile Stroescu și la Arad, urmând ca bustul dedicat filantropului la Chișinău de Asociația Monumentum să fie reamplasat într-un campus universitar din oraș.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
