Vizita delegației Bisericii Armene în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului

La cererea bisericii armene „Sfântul Ioan Botezătorul” din municipiul Pitești, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a primit astăzi, 16 februarie 2014, la Curtea de Argeș, vizita unei delegații oficiale din partea Bisericii Apostolice Armene formată din: IPS Artak Tigranian, delegat din partea Sanctității Sale Karekin al II-lea, Patriarhul Suprem și Catolicosul tuturor Armenilor, IPS Datev Agopian, Arhiepiscopul Bisericii Armene din România, preot Ezras Bogdan – vicar eparhial, preot paroh Hetum Taverdyan, diacon Keren Bullutyan și membrii Consiliului Parohial al Bisericii Armene din Pitești.

Oaspeții au vizitat Catedrala Arhiepiscopală, Palatul Arhiepiscopal, Mănăstirea Robaia, Mănăstirea Aninoasa și Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Mioveni.

În cadrul întrevederii au fost subliniate bunele relații care au existat de-a lungul vremii între locuitorii Eparhiei Argeșului și Muscelului și populația de origine armeană, mai ales pe plan cultural și economic și s-a exprimat speranța ca și pe viitor să se promoveze dialogul și cooperarea între cele două comunități, ortodoxă și armenească, din această zonă.

Biserica Armeană este o biserică apostolică, întrucât tradiția spune că primii creștini care au pășit pe pământul armean au fost Apostolii Bartolomeu și Tadeu. Aceștia sunt numiți „primii luminători ai Armeniei”.

Astăzi, centru religios al Bisericii Armene este la Ecimiadzin, iar Patriarhul Suprem al armenilor de pretutindeni se numește Catolicos (universal).

În România, armenii constituie o comunitate etnică veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenți mai ales în Moldova, Muntenia și Oltenia, începând din secolele X-XII.

Primele dovezi ale prezenței armene pe pământ românesc sunt din anul 946 d.C., la Cetatea Albă. Fiind una dintre cele mai vechi naționalități conlocuitoare, un fapt important se întâmplă în anul 1408, când Alexandru cel Bun emite un hrisov prin care permite fondarea unei episcopii armene în orașul Suceava.

La sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea, numărul armenilor din Moldova a crescut, datorită cuceririi repetate a orașului Ani (ultima în 1342), precum și cutremurului din 1313 care a dus la dărâmarea cetății, precum și prin refugiul populației armene din orașele mediteraneene datorită invaziei turcilor și a tătarilor.

Noul întâistătător al Bisericii Armene din România, IPS Datev Agopian, îi succede vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Dirayr Mardichian și este cel de-al 43-lea ierarh al Eparhiei armene din țara noastră, înființată în 1401, pe vremea domniei lui Alexandru cel Bun, și care avea în grijă credincioșii din Dorohoi, Botoșani, Galați, Vaslui etc.

Comentarii Facebook


Știri recente