Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, în calitate de delegat al Prefericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, participă în aceste zile la evenimentele organizate în Eparhia Dunării de Jos, cu ocazia cinstirii Sfântului Apostol Andrei.
Înaltpreasfinția Sa a efectuat o vizită la mănăstirea Măxineni, fiind însoțit de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, potrivit eparhiargesului.ro Cu această ocazie, Chiriarhul Eparhiei Argeșului și Muscelului a apreciat modul în care a renăscut acest sfânt locaș monahal, ctitorie a voievodului Matei Basarab în perioada 1636-1637: „Dintr-o ruină părăsită, fosta Mănăstire Măxineni, ctitoria domnitorului Matei Basarab, azi a renăscut, ivindu-se privirii, ca ghiocelul de primăvară”
Mănăstirea Măxineni este situată la circa 35 km NV de Brăila fiinda ridicată pe locul unei biserici mai vechi de lemn.
Încă de la început mănăstirea a jucat un important rol spiritual și duhovnicesc, dar și unul militar și politic, fapt ce a atras asupra sa și numeroase prădăciuni din partea oștilor străine.
Datorită așezării geografice, vremurilor vitrege și deselor inundații, la mijlocul veacului al XVIII-lea mănăstirea ajungea pustie și fără egumen. Cu această motivație, dar și pentru a veni în sprijinul ctitoriei sale din București, spitalul Sf. Pantelimon, domnitorul Grigore al II-lea Ghica va transforma 11 mănăstiri în metocuri ale acesteia, mănăstirea Măxineni fiind una dintre ele. Administrarea noului metoc se făcea de către egumenul mănăstirii Sf. Ioan din Focșani.
Singura restaurare majoră are loc în perioada 1858-1859, sub domnia caimacanului Alexandru Ghica și a principelui Alexandru Ioan I.
După 1864, biserica a funcționat ca lăcaș de cult pentru sătenii din Măxineni până la 1877. În timpul luptelor primului război mondial, la 1917, biserica este complet distrusă, rămânând în părăsire și uitare vreme de mai bine de șapte decenii.
