La Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, lucrarea Viața și Acatistul Sfinților Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici – Mitropoliții Transilvaniei, în noua colecție de „Acatiste și Vieți de Sfinți”.
Sfântul Ierarh Iorest s-a născut în Transilvania, din părinți ortodocși, primind la botez numele de Ilie. A învățat carte la Mănăstirea Putna, unde a deprins și meșteșugul scrierii frumoase și al zugrăvirii icoanelor și unde și-a agonisit un bun început de viață călugărească ortodoxă.
Cu voia lui Dumnezeu și cu sprijinul Domnitorului Vasile Lupu și al Sfântului mitropolit Varlaam al Moldovei, Sfântul Ilie Iorest vine în Alba Iulia, unde este ales mitropolit al Transilvaniei. Noul mitropolit s-a dovedit un bun păstor, păstrând învățătura celor șapte Sinoade Ecumenice, fiind pildă de tărie în credința ortodoxă și dovedind credincioșilor că sunt mai de folos lanțurile pentru Hristos decât laudele viclene.
Nemulțumită de el, stăpânirea străină calvină a încercat să-l câștige de partea ei și, neizbutind, a plăsmuit învinuiri mincinoase și Sfântul ierarh a fost aruncat în temniță, la Alba Iulia, după numai trei ani de păstorie (1640-1643). După nouă luni de chinuri îndurate, fericitul Iorest a fost eliberat în schimbul unui preț de 1000 de taleri, pe care neavându-i, „s-au dat chezășie pentru el 24 de credincioși”. Pentru dezlegarea de chezășie, Sfântul a plecat după ajutoare la Putna, la domnitorul Vasile Lupu, la mitropolitul Varlaam, apoi la țarul Rusiei și astfel și-a răscumpărat libertatea. Reîntors în țară, la scurtă vreme s-a săvârșit cu pace, lăsându-ne pilda unui ierarh credincios și luptător pentru Ortodoxia curată a poporului său.
Sfântul Simion Ștefan, din botez Simion, după călugărie Ștefan, ieromonah în mănăstirea de la Alba Iulia, a ajuns pe scaunul vlădicesc în anul 1643, după Sfântul Ilie Iorest, în vremuri grele pentru Biserica dreptslăvitoare și pentru credincioșii transilvăneni, aflați sub cârmuitori străini de neam și de credință.
Asemenea înaintașilor săi, Sfântul Ierarh Simion Ștefan n-a fost cruțat nici el de necazuri, suferite din pricina principelui Gheorghe Rakoți și a superintendentului Gheleji, mai-marele calvinilor. Însă, Sfântul s-a făcut apărător nu numai al credinței, ci și al neamului său, și anume, văzându-i pe români mult asupriți în țara lor și înțelegând că altă cale de a-i ridica și păzi nu are decât prin lumina cărții, le-a dăruit Cuvântul Domnului, Noul Testament, pentru întâia oară tălmăcit pe limba lor și tipărit în cetatea Alba Iuliei în anul 1648.
În acest chip, luptând, pentru Biserica lui Hristos, împotriva rătăcirilor, dăruind cuvânt hrănitor de suflet păstoriților săi și urmașilor și învățându-i să privegheze la unitatea neamului, sfântul ierarh și-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului, în anul 1656.
Sfântul Ierarh Sava Brancovici s-a născut din părinți dreptcredincioși, în Ineul Transilvaniei, la începutul veacului al XVII-lea. A fost botezat cu numele Simeon. Fratele său mai mic, Gheorghe, a avut o înaltă dregătorie în Transilvania. Tatăl său a fost căpitan de oaste în armata lui Mihai Viteazul. În tinerețea sa, Sfântul a viețuit o vreme în Țara Românească, la Mănăstirea Comana, unde trăia unchiul său și unde s-a deprins întru cele duhovnicești.
A fost ales preot și protopop al Ineului, fiind hirotonit, la Târgoviște, de către mitropolitul Ștefan al Țării Românești. Murindu-i soția, iar mama lui călugărindu-se, viața lui și-a schimbat cursul. Ca unul ce-și dovedise însușirile și vrednicia în tot timpul cât a fost protopop, în anul 1656, după trecerea la cele veșnice a Sfântului Simion Ștefan, soborul preoților și al mirenilor l-a ales mitropolit de Alba Iulia. După ce a fost hirotonit arhiereu la Târgoviște, de către același mitropolit Ștefan, s-a întors acasă încărcat cu daruri din Țara Românească și a fost înscăunat, cu bucurie, în ziua Înălțării Domnului, de tot soborul preoților din Ardeal, unde a păstorit, cu înțelepciune, timp de 24 de ani.
Râvna lui pentru păstrarea credinței ortodoxe i-a adus dușmănia și prigoana conducătorilor calvini ai Ardealului. În urma unor învinuiri nedrepte, a fost judecat și scos din scaun în anul 1680. Bătrân și bolnav, a fost închis în temnițele din Alba Iulia și Iernut, fiind bătut în fiecare vineri. După asemenea chinuri și grele pătimiri, s-a mutat la Domnul, în aprilie 1683.
Pentru vredniciile sale, Biserica Ortodoxă Română l-a înscris în calendar alături de alți doi sfinți mitropoliți ardeleni, care au păstorit la Alba Iulia.
Lucrarea poate fi achiziționată de la Librăria Cărților Bisericești (Intr. Miron Cristea nr. 6, accesul se face din strada 11 Iunie), Librăria „Ortodoxia” (Calea Victoriei nr. 45, lângă biserica Krețulescu), Galeriile „Cuvântul vieții”, prin comandă pe internet la adresa [email protected], precum și de la pangarele bisericilor și mânăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor.
