Tradiție culinară de „mucenici” la Câlnic

Sărbătoarea închinată cinstirii celor 40 de mucenici din Sevastia este marcată prin diverse tradiții culinare pe întreg cuprinsul țării. Acele pâinișoare obținute din aluat dospit și aromat, copt la cuptor și ornamentat cu miere și nucă măcinată, sunt o tradiție bine împământenită în gospodăria rurală.

O astfel de tradiție în arta culinară populară, se respectă an de an, în gospodăriile satului bănățean Câlnic, unde un grup de copii de la proiectul „Hristos împărtășit copiilor”, așa cum au învățat de la părinți și bunici, au transpus în fapt măiestria pregătirii „măcinicilor”. În Banat îi numim „sâmți” pentru că această zi încheie zilele capricioase cu vreme schimbătoare ale „babelor” lăsând loc zilelor calde. Tradiția sătească scoate însă în evidență și caracterul de ofrandă (pomană) al mucenicilor. Ei se oferă îndeosebi copiilor sărmani, însoțiți de câte o lumânare aprinsă în memoria celor răposați. Forma lor de „om” sau cel al cifrei „opt”, simbol al echilibrului cosmic, este menită să protejeze culturile, primind astfel conotații magice cu influențe benefice pentru cei care îi pregătesc sau îi consumă.

„Mucenicii” pe care i-am gătit sunt o ofrandă adusă sacrificiului de credință a 40 de ostași creștini. Se mai numesc „mucenici”, „sfințișori” sau „bradoși” în unele colțuri ale țării și se prepară sub forma unor colăcei copți în cuptor, în formă de „opt” sau de „om”, glazurați cu miere peste care se presară nucă măcinată. Pentru că sfinții martirizați au fost mai întâi aruncați în lac, „mucenicii din aluat” se prepară, în alte părți ca o fiertură. Din aluat se fac opturi mici care se fierb ca și pastele făinoase, într-un sirop încălzit. Mucenicii, fie ei fierți sau copți, se dau de pomană de sufletul morților” ne-a declarat Mădălina-Maria Bologa, una dintre micile gospodine implicate în pregătire mucenicilor.

(Articol semnat de Pr. Valentin Popovici, Darius Herea)

Comentarii Facebook


Știri recente