„Toţi împreună, părinţi trupeşti şi părinţi duhovniceşti, suntem responsabili de viaţa copiilor noştri”

În Scrisoarea Pastorală adresată clerului şi credincioşilor cu prilejul Sărbătorii Naşterii Domnului Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolit Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, precizează:

Am început această Pastorală cu întrebarea adresată Domnului de un tânăr preocupat de mântuirea sa: „Învăţătorule, ce să fac ca să am viaţa veşnică”? Mântuitorul îi răspunde că trebuie să păzească poruncile şi îi aminteşte cu deosebire poruncile care au legătură cu oamenii. Ştim că, din cele zece porunci date de Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai, patru se referă la cinstirea lui Dumnezeu, iar şase la semenii noştri. Mântuitorul îi spune deci: „Să nu ucizi, să nu faci desfrânare, să nu furi, să nu minţi, să cinsteşti pe tatăl şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Matei 16, 18-19). Când tânărul i-a răspuns că toate acestea le-a păzit din copilăria sa, Mântuitorul S-a bucurat şi „l-a privit cu dragoste” (cf. Marcu 10, 21). S-a bucurat Domnul, ca un Părinte care se bucură de copiii săi ascultători!

Astăzi, când lumea este aşa cum o ştim cu toţii, ne putem întreba dacă mai sunt copii ascultători şi tineri care împlinesc poruncile lui Dumnezeu, ca tânărul din Evanghelie. Cu siguranţă că mai sunt, deşi aceştia sunt puţini la număr. Îi întâlnim în toate parohiile noastre, angajaţi în viaţa Bisericii, adeseori mai mult decât cei în vârstă. Şi este normal să fie aşa, căci tinerii de astăzi sunt dornici de cunoaştere, mai ales de cunoaşterea sensului vieţii şi, dacă reuşesc să găsească un duhovnic bun care să-i călăuzească îndeaproape, ajung repede cu elanul lor tineresc să îndrăgească Sfânta Liturghie, tradiţia şi sărbătorile bisericeşti, rugăciunea şi postul, pe care le respectă cu cea mai mare stricteţe. În toate acestea ei descoperă viaţa cea adevărată care-l împlineşte pe om”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

Dar ce să zicem despre ceilalţi tineri care nu-şi pun întrebări existenţiale, care nu ţin legătura cu Biserica, nu participă la Sf. Liturghie, nu se spovedesc şi nu se împărtăşesc cu Sfintele Taine? Să-i judecăm pentru că, în loc să vină la biserică se duc în alte părţi unde-i poate pândi moartea? În nici un caz! Pentru că noi, ca şi creştini, n-avem dreptul să judecăm pe nimeni, decât pe noi înşine pentru ca să ne îndreptăm. Atâta timp cât trăim în lumea aceasta, Dumnezeu Însuşi nu judecă pe nimeni! Dimpotrivă, aşa cum am spus mai înainte, „Dumnezeu voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină.” (1 Tim. 2, 4). De asemenea, „Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu” (Iezechiel 33,11). În loc să-i judecăm pe aceşti tineri, mai degrabă să ne judecăm pe noi înşine şi să ne întrebăm: cum i-am crescut şi educat noi, părinţii lor trupeşti şi părinţii lor duhovniceşti? Toţi împreună, părinţi trupeşti şi părinţi duhovniceşti, suntem responsabili de viaţa copiilor noştri. Ştim prea bine: copiii sunt icoana părinţilor. Cum sunt părinţii aşa sunt şi copiii. Cum sunt episcopii şi preoţii, aşa sunt şi credincioşii lor! Dacă ne preocupăm prea mult de cele materiale şi le neglijăm pe cele spirituale, atunci şi copiii vor face la fel. Însă căutând mai întâi pe cele duhovniceşti, rugându-ne mult şi silindu-de din toate puterile să ne facem datoria faţă de copiii noştri, Dumnezeu ne va da copii cuminţi şi ascultători”, a mai arătat Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim.

Comentarii Facebook


Știri recente