Textul integral al Tomosului sinodal prezentat la proclamarea canonizării Sf. Ier. Neofit Cretanul, duminică, 21 mai 2023:
Tomos sinodal
al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române
pentru proclamarea canonizării Sf. Ier. Neofit Cretanul
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Preaiubitului cler, cinului monahal şi dreptcredincioşilor creştini
din Patriarhia Română,
Har, pace și bucurie de la Dumnezeu, iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!
Între arhiereii vrednici și mărturisitori, care i-au păstorit pe credincioșii români, se numără și Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești. Acesta s-a născut în insula Creta pe la anul 1690. A fost crescut în dreapta credință și, încă din tinerețe, și-a îndreptat pașii spre viața monahală, în care a sporit duhovnicește. A învățat tainele teologiei și științele vremii, ajungând el însuși un călugăr învățat și virtuos. Pentru erudiția sa și pentru viața sa aleasă, a fost chemat în Țara Românească spre a fi dascălul copiilor domnitorului Constantin Mavrocordat.
La 27 ianuarie 1737 a fost hirotonit arhiereu cu titlul onorific „al Mirelor Lichiei”. După trecerea la Domnul a Mitropolitului Ștefan al II-lea al Țării Românești, „cu sfatul a toată cinstita boierime și a tot clerul bisericesc”, în ziua de 7 noiembrie 1738, Neofit a fost ales Mitropolit al Țării Românești. Deși era de alt neam și de altă limbă decât păstoriții săi, mitropolitul Neofit a iubit poporul român dreptcredincios și a lucrat neobosit pentru libertatea și propășirea sa duhovnicească și materială, asemenea predecesorului său, Sfântul Antim Ivireanul (†1716).
Mitropolitul Neofit a susținut introducerea deplină a limbii române în cult, prin reînființarea Tipografiei Mitropoliei, de la București, unde, de cele mai multe ori cu cheltuiala sa personală, a publicat numeroase cărți de slujbă și de învățătură în limba poporului, unele cunoscând mai multe ediții: Molitfelnicul (1741, 1747), Catavasierul (1742), Cazaniile lui Ilie Miniat, traduse pentru prima oară în românește (1742), Evanghelia (1742, 1743, 1750), Triodul (1742, 1746).
De asemenea, mitropolitul Neofit a înființat și a înzestrat Biblioteca Mitropoliei, pentru care a construit un lăcaș adecvat și căreia i-a lăsat, prin testament, bogata sa bibliotecă personală. Teolog erudit, mitropolitul Neofit a scris și a lăsat posterității creștine două scurte tratate, în limba greacă: Despre miruit și Despre împărtășirea cu Sfintele Taine a celor ce au fost ispitiți în vis. Tot de la mitropolitul Neofit s-a păstrat și un Jurnal, în cuprinsul căruia a consemnat atât activitatea desfășurată, cât și istoricul așezămintelor monahale și al unor biserici de mir din Țara Românească, cărora le-a transcris pisaniile, devenind un precursor al cercetărilor istorice, geografice și etnografice. Închinându-se moaștelor Muceniței Filofteia, la Curtea de Argeș, mitropolitul Neofit s-a străduit să adune tradițiile care circulau, legate de Sfânta, și să-i alcătuiască Viața, care a stat apoi la baza întocmirii unei Slujbe în cinstea ei.
Totodată, mitropolitul Neofit a sprijinit renașterea isihastă inițiată de Sfântul Vasile de la Poiana Mărului. În anul 1749, auzind de lucrarea duhovnicească și culturală a Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului, desfășurată în mănăstirile și schiturile din ținutul Buzăului, mitropolitul Neofit l-a chemat la sine și s-au bucurat de împreună-sfătuire; apoi l-a adus și înaintea patriarhilor aflați atunci în București: Matei al Alexandriei, Silvestru al Antiohiei și Partenie al Ierusalimului. Toți au dat mărturie despre faptul că învățătura isihastă propovăduită și trăită de marele stareț Vasile este cu adevărat ortodoxă și urmează experiența Sfinților Părinți ai Bisericii.
Mitropolitul Neofit a fost, de asemenea, ctitor și înnoitor de lăcașuri sfinte, contribuind la ridicarea bisericii Sfântul Elefterie-Vechi, din București, și la refacerea bisericii din Pătroaia (jud. Dâmbovița), în jurul căreia a construit un schit. În timpul păstoriei sale, s-a ocupat și de inventarierea, depozitarea și păstrarea în siguranță a Arhivei Mitropoliei. De asemenea, s-a îngrijit și de proprietățile eparhiei, acordând o mare atenție celor existente și dobândind altele noi.
În calitate de „Exarh al plaiurilor”, mitropolitul Neofit s-a preocupat și de ortodocșii români din Transilvania, care erau lipsiți, încă din anul 1701, de prezența unui ierarh ortodox. Deși autoritățile din Transilvania interziceau hirotonirea românilor peste munți, mitropolitul Neofit a hirotonit totuși mai mulți preoți pentru ortodocșii ardeleni, printre care se numără și Sfântul Mărturisitor Moise Măcinic, preotul din Sibiel (pomenit în 21 octombrie). Pentru activitatea sa, Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol i-a conferit titlul de „Locțiitor al tronului Cezareei Capadociei”, care, din 1776, a devenit un titlu permanent al mitropoliților Țării Românești.
Mitropolitul Neofit Cretanul a fost principalul susținător al desființării „rumâniei” sau „șerbiei” (iobăgiei), prin care țăranii erau dependenți de boierii pe moșia cărora locuiau. El socotea această stare „de niciun folos, ba chiar de mare pagubă sufletului creștinesc, de vreme ce frații noștri cei întru Hristos nu trebuie să fie sub jugul robiei noastre”. Iubirea sa pastorală s-a arătat și prin apărarea și încurajarea poporului asuprit de către domnitorul fanariot Matei Ghica (1752-1753), care impusese multe biruri noi. Potrivit cronicarilor, mitropolitul Neofit „a poruncit să tragă clopotele și, strângându-se tot norodul Bucureștilor, a luat crucea în mână și a strigat: «Urmați-mă!». S-au îndreptat cu toții spre trimisul sultanului, căruia i s-au plâns de toate abaterile domnitorului”. Mâniat de purtarea mitropolitului, domnitorul Matei Ghica a poruncit în ascuns ca acesta să fie otrăvit. La scurt timp, în data de 16 iunie 1753, mitropolitul Neofit a trecut la Domnul, ca Ierarh Martir, fiind înmormântat lângă Catedrala mitropolitană din București.
La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, Smerenia Noastră împreună cu toți membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înțelegând viețuirea plăcută lui Dumnezeu a acestui ierarh dreptcredincios care a păstorit Mitropolia Țării Românești, luând aminte la râvna lui vrednică de laudă pentru slujirea lui Dumnezeu și a poporului român binecredincios, urmând Tradiției Sfinte a Bisericii Ortodoxe și chemând în ajutor harul Preasfintei, celei de o ființă, de viață făcătoarei și nedespărțitei Treimi,
HOTĂRÂM
Ca, de acum înainte și în veci, Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești, să fie numărat între sfinții Bisericii și să fie pomenit în cântări de laudă în ziua lui de prăznuire, pe 16 iunie în fiecare an, urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxarul sinodal al Bisericii Ortodoxe Române, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
De asemenea, rânduim să se tipărească slujba și viața Sfântului Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de dreptcredincioșii creștini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit, alături de ceilalți sfinți, în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte.
Și, pentru ca evlavia dreptmăritorilor creștini să sporească prin cinstirea și chemarea în rugăciune a Sfântul Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești, mai rânduim ca el să fie și ocrotitor al unor biserici noi sau reînnoite.
Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal şi canonic, am întocmit și întărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de canonizare a Sfântului Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești, pe care îl aducem la cunoştinţa preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal și a dreptcredincioșilor creștini din Patriarhia Română.
Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, duminică, 21 mai, din anul mântuirii 2023, la Catedrala Patriarhală din București.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toți !
Președintele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
† Daniel
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei și
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
| † Teofan
Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei |
† Laurențiu
Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului |
| † Andrei
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului |
† Irineu
Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei |
| † Ioan
Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolitul Banatului |
† Petru
Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor |
| † Iosif
Arhiepiscopul Ortodox Român al Europei Occidentale și Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale |
† Serafim
Arhiepiscopul Ortodox Român al Germaniei, Austriei și Luxemburgului și Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord |
| † Nicolae
Arhiepiscopul Ortodox Român al Statelor Unite ale Americii și Mitropolitul Ortodox Român al celor două Americi |
† Nifon
Mitropolit onorific, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh Patriarhal |
| † Teodosie
Arhiepiscopul Tomisului |
† Calinic
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților |
| † Irineu
Arhiepiscopul Alba-Iuliei |
† Varsanufie
Arhiepiscopul Râmnicului |
| † Ioachim
Arhiepiscopul Romanului și Bacăului |
† Calinic
Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului |
| † Ciprian
Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei |
† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos |
| † Timotei
Arhiepiscopul Aradului |
† Ignatie
Episcopul Hușilor |
| † Lucian
Episcopul Caransebeșului |
† Sofronie
Episcopul Ortodox Român al Oradiei |
| † Iustin
Episcopul Maramureșului și Sătmarului |
† Nicodim
Episcopul Severinului și Strehaiei |
| † Antonie
Episcopul de Bălți |
† Veniamin
Episcopul Basarabiei de Sud |
| † Vincențiu
Episcopul Sloboziei și Călărașilor |
† Andrei
Episcopul Covasnei și Harghitei |
| † Galaction
Episcopul Alexandriei și Teleormanului |
† Ambrozie
Episcopul Giurgiului |
| † Sebastian
Episcopul Slatinei și Romanaților |
† Visarion
Episcopul Tulcii |
| † Petroniu
Episcopul Sălajului |
† Nestor
Episcopul Devei și Hunedoarei |
| † Ieronim
Episcopul Daciei Felix |
† Siluan
Episcopul Ortodox Român al Ungariei |
| † Siluan
Episcopul Ortodox Român al Italiei |
† Timotei
Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei |
| † Macarie
Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord |
† Mihail
Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande |
| † Ioan Casian
Episcopul Ortodox Român al Canadei |
† Varlaam Ploieșteanul
Episcop-vicar Patriarhal |
| † Timotei Prahoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor |
† Nichifor Botoșăneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor |
| † Ilarion Făgărășanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului |
† Benedict Bistrițeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului |
| † Paisie Lugojeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei |
† Marc Nemțeanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale |
| † Sofian Brașoveanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului |
† Damaschin Dorneanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților |
| † Emilian Crișanul
Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului |
† Timotei Sătmăreanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului |
| † Gherontie Hunedoreanul
Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei |
† Atanasie de Bogdania
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei |
| † Teofil de Iberia
Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei |
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
