Tipografia Cărților Bisericești a Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă împlinește anul acesta 140 de ani de existență. La ceas aniversar, Basilica.ro a stat de vorbă cu cel de al nouăsprezecelea director al instituției, Părintele Ionuț Badea. El spune că producția de carte tipărită este și va rămâne sustenabilă, iar cartea de cult își păstrează statutul.
Actualul director general a prezentat tradiția tipografiei, bilanțul activității din ultimul deceniu și perspectivele cu privire la viitor.
Basilica.ro: Câte cărți se tipăresc anual la Tipografia Cărților Bisericești a Patriarhiei Române (sau câte s-au tipărit în ultimul deceniu)?
Pr. Ionuț Badea: Raportat la ultimul deceniu de activitate (2011 – 2021), Tipografia Cărților Bisericești a Patriarhiei Române a tipărit, în medie, aproximativ 150 de titluri de carte pe an. În ceea ce privește cantitatea efectivă a volumelor tipărite, media este de aproximativ 275.000 exemplare (volume) pe an.
Creșterea numărului de titluri, respectiv exemplare tipărite a fost una progresivă, începând prin a se dubla, respectiv tripla în 2013 și 2014, prin raportare la 2011. Apoi a crescut constant, cu un vârfuri de producție în 2017 (247 titluri) și anul trecut, 2021 (358.750 exemplare/volume).
Dublarea, respectiv triplarea producției în anii 2013 – 2014 a fost determinată de amplul proces de retehnologizare inițiat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și definitivat în anul 2012, atunci când Preafericirea Sa, înconjurat de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit Tipografia Cărților Bisericești.
| an | volume | reviste | titluri |
| 2011 | 95.361 | 156.707 | 47 |
| 2012 | 123.787 | 122.092 | 63 |
| 2013 | 170.563 | 150.623 | 97 |
| 2014 | 243.687 | 170.000 | 123 |
| 2015 | 256.914 | 191.670 | 137 |
| 2016 | 253.630 | 159.990 | 158 |
| 2017 | 294.200 | 245.357 | 247 |
| 2018 | 297.681 | 137.781 | 160 |
| 2019 | 305.108 | 248.999 | 176 |
| 2020 | 342.233 | 261.224 | 132 |
| 2021 | 358.750 | 238.991 | 144 |
| total | 2.741.914 | 2.083.434 | 1484 |
Fig. 1. Tabel cu datele aferente anilor 2011-2021
Basilica.ro: Ce anume singularizează Tipografia Cărților Bisericești de alte tipografii de carte?
Pr. Ionuț Badea: Tipografia Cărților Bisericești este continuatoarea Tipografiei Nifon, de la a cărei înființare se împlinesc anul acesta 170 de ani (1 august 1852), care la rândul ei este continuatoarea tipografiei Mitropolitului Varlaam a Ungrovlahiei, înființată în 1678.
Pe lângă vechimea istorică, ceea ce singularizează Tipografia Cărților Bisericești în peisajul tipografic contemporan este specificul acesteia, anume tipărirea cărților de cult și bisericești. În conformitate cu art. 164, alin (3), din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Tipografia are exclusivitate în privința „tipăririi și difuzării Sfintei Scripturi, a cărților de cult și a acatistelor, a manualelor de teologie și a manualelor de religie, care se vor tipări numai cu aprobarea Sfântului Sinod”.
Basilica.ro: Cum vă raportați la tradiția cărții bisericești în Patriarhia Română? Care sunt ierarhii, clericii sau mirenii care v-au precedat la tipografia Patriarhiei Române / Mitropoliei Ungro-Vlahiei?
Pr. Ionuț Badea: Tradiția tipăririi cărții bisericești este una foarte veche în România. Prima carte tipărită pe teritoriul de astăzi al României a fost o carte de cult – Liturghierul lui Macarie, tipărit în anul 1508 la tiparnița Mănăstirii Dealu, de lângă Târgoviște), iar prima carte tipărită în limba română a fost Tetraevangheliarul diaconului Coresi, tipărit la Brașov în 1561.
Alături de Sfânta Scriptură (Biblia), cartea de cult reprezintă mai mult decât simple tipărituri sau produse tipografice. De aceea, Biserica Ortodoxă Română a fost preocupată de calitatea și durabilitatea cărților tipărite în tipografiile ei de-a lungul timpului. Ierarhii au fost cei care au înființat și sprijinit tipografiile bisericești.
De aceea, după constituirea Sfântului Sinod al Bisericii Autocefale Ortodoxe Române (1872, autocefalia va fi recunoscută formal în 1885), membrii acestuia iau în discuție înființarea Tipografiei Cărților Bisericești și prevăd acest lucru în Regulamentul pentru revizuirea și editarea cărților bisericești, publicat în „Monitorul Oficial” (nr. 140/25 septembrie 1881).
Comisia responsabilă pentru înființarea Tipografiei era compusă din doi arhierei și un arhimandrit: PS Silvestru Bălănescu Piteșteanu, PS Inocențiu Ploeșteanu și pcuv. Ghenadie Enăceanu, acesta din urmă fiind și primul director al acestei instituții.
Tipografia Cărților Bisericești s-a aflat tot timpul sub directa coordonare și supraveghere a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mai precis a președintelui acestuia. În prezent, Tipografia Cărților Bisericești este parte a Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, aflat sub conducerea directă a Patriarhului României, Preafericitul Părinte Daniel, având desemnat un director general, cu rang de consilier patriarhal.
| Directorii Tipografiei Cărților Bisericești de la întemeiere până în prezent | |
| 1 | Arhimandrit Ghenadie Enăceanu (1882-1886) |
| 2 | Constantin Erbiceanu (1886 – aprilie 1895) |
| 3 | Arhiereu Valerian Ștefănescu Râmniceanul (mai 1895 – noiembrie 1897) |
| 4 | Constantin Chiricescu (1897-1906) |
| 5 | Arhiereul Meletie Dobrescu (1906-1919) |
| 6 | Teodor P. Păcescu (1919-1927) |
| 7 | Pavel Suru (1927-1938) |
| 8 | I.C. Costescu (1939) |
| 9 | Pr. Grigorie Oancea (1940 – 1 decembrie 1945) |
| 10 | Pr. Dimitrie Cristescu (01 decembrie 1945 – 1 februarie 1949) |
| 11 | Pr. Vasile Ștefan (1 februarie – 15 aprilie 1949) |
| 12 | Alexandru Cerna-Rădulescu (1949-1952) |
| 13 | Preot Grigore Burlușanu (1952-1955) |
| 14 | Preot Olimp Căciulă (1955-1962) |
| 15 | Preot Sabin Verzan (1964-1997) |
| 16 | Preot Valer Ulican (1997-2011) |
| 17 | Protosinghel Varsanufie Jebura (2011-2014) |
| 18 | Preot Costel Ursu (2014-2021) |
| 19 | Preot Ionuț Badea (2021 – prezent) |
Fig. 2. Tabel cu directorii Tipografiei (1882 – 2022)
Se poate observa că în istoria de 140 de ani de activitate, Tipografia a avut ca directori generali doi arhierei, un arhimandrit, un protosinghel, 9 preoți și 5 mireni.
Basilica.ro: Care au fost cele mai importante momente din istoria (mai veche și/sau mai nouă) tipografiei?
Pr. Ionuț Badea: Încă de la înființarea acesteia, ierarhii Sfântului Sinod au considerat această instituție o „întreprindere culturală” și au sprijinit-o în procesul laborios de editare și tipărire a cărților de cult atât de necesare vremurilor de început ale noii Biserici Autocefale Ortodoxe Române.
Efortul depus în acest sens poate fi ușor observat în elaborarea primei cărți tipărite la această tipografie, anume Orologiu Mare (Ceaslovul Mare), 1885. Tipărirea acestei cărți a durat cinci ani (1882 – 1887), fiind considerată prin anii 30 ai secolului XX „cea mai luxoasă și cea mai împodobită carte de ritual”.
Au fost tipărite 1000 de exemplare, iar prețul de vânzare a fost stabilit la 15 lei, o sumă destul de mare pentru vremea respectivă. Cartea avea icoane color, intercalate între paginile sale, o mulțime de xilogravuri cuprinzând vederi ale bisericilor și mănăstirilor din țară, precum și inițiale împodobite cu motive laborioase. Acestei cărți i-au urmat și altele, aprobate de Sfântul Sinod: Psaltirea, Evanghelia, Molitfelnicul, Liturghierul, Apostolul, Aghiazmatarul etc.
Un moment important din istoria veche a Tipografiei a fost tipărirea Bibliei (Sfânta Scriptură) în anul 1914. De coordonarea tipăririi acesteia s-a ocupat unul dintre directorii arhierei ai acestei instituții, PS Meletie Dobrescu. După cum subliniază Părintele Patriarh Daniel, „Biblia din 1914 rămâne în duhul tradițional ortodox, fiind una dintre cele mai folosite ediții din secolul al XX-lea”.
În istoria recentă a Tipografiei cel mai important moment rămâne amplul proces de reorganizare și re-tehnologizare început în anul 2007 la inițiativa și cu sprijinul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și finalizat în anul 2012. În cadrul acestui proces au fost achiziționate mașini noi pentru secțiile Tipografiei și s-au renovat și redistribuit eficient spațiile de care aceasta dispune.
Basilica.ro: Există planuri de viitor – extindere, retehnologizare, altele?
Pr. Ionuț Badea: Este de la sine înțeles că Tipografia Cărților Bisericești trebuie să integreze în funcționarea ei noile tehnologii informatice.
O parte importantă a acestui proces a fost deja făcută, urmând a se proceda la implementarea unui program informatic modern de tip ERP (Entreprise Resource Planning – planificarea resurselor întreprinderii), care are ca scop gestionarea eficientă a resurselor de care dispune Tipografia.
Această implementare va elimina pierderile și va sigura o transparență totală a costurilor, prin managementul integrat al tuturor proceselor și operațiunilor implicate, de la achizițiile de materie primă la vânzare și relația cu beneficiarul.
Basilica.ro: Cât de sustenabilă vi se pare producția de carte tipărită în contextul actual, care pune atât de mult accentul pe lectura și cultura online? Rămâne cartea tipărită pentru un public mai vârstnic, sau își păstrează statutul?
Pr. Ionuț Badea: Având în vedere specificul Tipografiei Cărților Bisericești, producția de carte tipărită este și va rămâne sustenabilă. Un simplu clasament al celor mai vândute cărți în anul 2021 de către Tipografie plasează pe primele locuri Sfânta Scriptură (Biblia și Noul Testament) și Cartea de rugăciuni, apoi diverse cărți de cult și acatiste, cu mii de exemplare comercializate. Desigur, există un recul în cererea de carte tipărită, dar rămâne de văzut dacă acesta se menține și în perioada post-pandemică.
Mijloacele electronice de comunicare (laptop, tabletă, telefon) oferă un mediu pentru lectură, dar acesta este tot timpul pasibil de a fi perturbat de diversele alerte, atenționări, apeluri sau actualizări. Bucuria lecturii presupune o conexiune directă și neîntreruptă cu cartea, pentru a-i înțelege cât mai bine textul și mesajul, iar acest lucru îl poate oferi cel mai bine cartea tipărită.
Personal, nu cred că împărțirea publicului pe vârste este relevantă în cazul nostru, întrucât atât Biblia, cât și cărțile de rugăciune se adresează tuturor vârstelor. Prin urmare, cartea bisericească, cartea de cult își păstrează statutul, cel puțin deocamdată.
Vezi și:
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
