Centrul de restaurare, conservare patrimoniu și vizualizare al Facultății de Teologie din Craiova a găzduit marți, 19 februarie 2013, două susțineri de doctorat. Cei doi candidați, Preasfințitul Lucian Mic, Episcopul Caransebeșului și Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar Patriarhal, au prezentat tezele doctorale în fața unei comisii prezidate de Înalt Preasfințitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei.
Facultatea de Teologie din Craiova și-a completat lista doctorilor în domeniu cu încă două nume. Absolvenți ai primei promoții a Școlii Doctorale, în Teologie Dogmatică și Istorică, din Cetatea Băniei, Preasfințiții Lucian al Caransebeșului și Varsanufie Prahoveanul au prezentat întrega muncă de cercetare în fața unei comisii avizate de teologi de renume național și a unui public numeros. Evenimentul a avut loc în „Sala doctoranzilor” din cadrul Centrului de restaurare, conservare patrimoniu și vizualizare al Facultății de Teologie din Craiova, potrivit Diacon Ioniță Apostolache.
Lucrarea harului dumnezeiesc la Sfântul Grigorie Palama
Primul candidat, Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, doctorand al IPS Irineu la disciplina Dogmatică Ortodoxă, a susținut teza cu titlul „Lucrarea harului dumnezeiesc în teologia Sfântului Grigorie Palama”. Cu 264 de pagini, împărțite în 12 capitole, PS Episcop a reușit să realizeze o veritabilă incursiune dogmatică în teologia și mistica palamită, aducând în actualitate elemnte de maxim interes, descoperite în planul cercetării academice. În referatul de prezentare a lucrării, susținut în fața comisiei profesorale, PS Varsanufie a reușit să sintetizeze întreaga sa implicare în dezvoltarea subiectului ales, arâtând totodată că „Sfântului Grigorie Palama a fost cu siguranță, nu doar cel mai reprezentativ teolog al Bisericii Ortodoxe din secolul al XIV-lea, ci mai ales cel care a reușit să sintetizeze în chip exemplar moștenirea duhovnicească lăsată de Părinții Bisericii, punând în valoare această tradiție”.
O analiză pertinentă asupra dezbaterilor dintre Răsărit și Apus, în secolul IV
Coordonaturul tezei de doctorat, IPS Părinte Mitropolit Irineu a apreciat implicarea și profesionalismul candidatului, impuse de altfel de importanța temei dezvoltate. Pe lângă comentariile legate de conținut, IPS Irineu a subliniat și acuratețea aparatului critic și a bibliografiei, ambele alcătuite în conformitate cu prevederile academice în viguare. „În mod deosebit apreciem spiritul mistic și științific al tezei prin care autorul a reușit să argumenteze și să apere problemele importante ale teologiei harului și ale isihasmului. În această direcție este asociabilă ampla documentare științifică ce i-a permis să depisteze cele mai bune căi de investigare duhovnicească prin care să ajungă la concluzii pertinente în ceea ce privește dezbaterile dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic. Metoda principală de lucru folosită în teza de față este analiza textului scrierilor Sfântului Grigorie Palama, o analiză exegetică atât a Sfintei Scripturi, cât și a operelor sfântului. Prin aceasta, autorul a încercat să reliefeze bogăția duhovnicească a semnificațiilor teologice impresionante a acestor texte. Pe cât a fost cu putință el s-a ferit de o analiză filosofică a lucrărilor occidentale, cum au făcut mulți cercetători. Lucrarea prezintă un bogat volum de documente care întăresc aria de cercetare a temei studiate, conferind tezei o valoare documentară de excepție. Prin aceasta se împlinește imperativul unei necesități mistice și teologice care se impune pentru cunoașterea profunzimea vieții isihaste și a harului necreat în viața omului. Apreciem că lucrarea PS Varsanufie întrunește condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind activitatea de cercetare științifică și propunem susținerea ei ca teză de doctorat, precum și acordarea titlului științific de doctor în teologie”, a încheiat Mitropolitul Olteniei.
Alături de IPS Părinte Irineu au mai fost prezentate referate de: pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, Decanul Facultății de Teologie „Iustin Patriarhul” din București, pr. conf. univ. dr. Nicolae Moșoiu, de la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu și pr. conf. univ. dr. Ioan Picu Ocoleanu, de la Facultatea de Teologie din Craiova.
Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX
Cea de a doua lucrare, semnată de Preasfințitul Lucian Mic al Caransebeșului a fost coordonată de pr. prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu și a avut ca temă: „Relațiile Bisericii Ortodoxe Române din Banat cu Biserica Ortodoxă Sârbă în a doua jumătate a secolului al XIX”. În cercetarea celei de a doua jumătate a secolului XIX, care are ca punct central Sinodul episcopal de la Karlowitz și separarea ierarhică, era un gol pe care am încercat să îl suplinim, a fost una din motivațiile alegerii subiectului tezei de doctorat de către Preasfințitul Lucian. „Ceea ce trebuie să reținem noi, cler și credincioși, este faptul că Mântuitorul Iisus Hristos, capul Bisericii, a lucrat prin oameni, astfel încât fiii Bisericii dreptmăritoare să aibă parte de lumina Învierii și bucuria mântuirii. Într-o perioadă în care ortodocșii din Imperiul austriac erau conduși de ierarhi sârbi, Dumnezeu l-a trimis la mijlocul secolului XIX pe providențialul Andrei Șaguna, cel care a statornicit această separare ierarhică prin Sinodul de la Karlowitz și prin reînființarea Mitropoliei Transilvaniei și a Episcopiei Caransebeșului”, a spus PS Lucian. Având în vedere acuratețea academică a subiectului tratat, părintele prof. univ. dr. Constantin Pătuleanu a propus acordarea titlului de doctor în teologie pentru PS Lucian.
