Aşezământul monahal de la Suruceni a fost pentru Sfântul Dionisie locul formării sale spirituale. La 15 ani a intrat în monahism, în 1908 a devenit stareţ, iar ultimele zile din viaţa sa le-a petrecut în mănăstirea pe care a iubit-o nespus.
Stareţa Mănăstirii Suruceni, maica Epistimia Goncearenco, a vorbit într-o emisiune Radio Trinitas despre momentul descoperirii moaştelor Sfântului Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail, şi despre calităţile ierarhului basarabean pentru care a fost foarte apreciat.
„Smerenia a fost haina sufletului său”, a evidenţiat maica stareţă. „A fost un model prin excelenţă de monah autentic, monah pe care l-a caracterizat smerenia”.
Iar această virtute l-a însoţit şi în timpul misiunii sale de arhiereu, a precizat monahia.
Casnicul mănăstirii Suruceni
Monahia Epistimia a afirmat că prezenţa Sfântului Dionisie în incinta aşezământului monahal este o mare binecuvântare, dar aduce cu sine şi o mare responsabilitate, fiindcă „prin strădania sa, prin rugăciune şi detaşarea de sine a ajuns la ceea ce trebuie să ajungă fiecare creştin: la sfinţenie”.
„Avem o mare responsabilitate fiindcă ne aflăm în aceeaşi casă în care a crescut duhovniceşte şi ne obligă să avem o atitudine serioasă faţă de menirea noastră, deoarece avem un model prin excelenţă de monah autentic”.
Maica Epistimia a spus despre Sfântul Dionisie că a venit la mănăstire „cu dorinţa sinceră de a sluji lui Dumnezeu şi de a face un lucru bun”, fapt pentru care „a trecut prin toate ascultările”, cu smerenie şi deplină ascultare.
Descoperirea moaştelor
Stareţa de la Suruceni a relatat momentul descoperiri sfintelor moaşte, eveniment care a avut loc chiar în anul în care s-au împlinit 150 de ani de la nașterea sa și 100 de ani de la alegerea în scaunul arhieresc.
„Ştiam că este înmormântat în gropniţa alăturată bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe. Am avut binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Vladimir să începem nişte reparaţii mai serioase la biserică. În data de 10 iulie 2018 am aflat moaştele”.
„L-am sunat în aceeaşi zi pe Pr. Porfirie (stareţul Mănăstirii Sireţi – n.r.), deoarece dânsul, în calitate de duhovnic al mănăstirii, avea o evlavie aparte faţă de Sfântul Dionisie. Am vorbit cu Înaltpreasfinţitul Părinte Vladimir şi am primit binecuvântarea de a deschide mormântul”.
Momentul deschiderii mormântului a fost plin de emoţie, deoarece în viaţa unui om „se întâmplă rar sau niciodată” un astfel de eveniment.
„Într-o societate care uită valorile, descoperirea moaştelor unui sfânt ne mobilizează. Ne arată că venim din Împărăţia lui Dumnezeu şi acolo trebuie să ne întoarcem”, a spus Maica Epistimia.
Mănăstirea Suruceni se află aproape de Chişinău şi este locul unde Sfântul Dionisie a fost tuns în monahism. El a intrat în obştea monahală în 28 noiembrie 1883.
25 de ani mai târziu va ajunge stareţ al aşezământului monahal fiind ales în această demnitate pentru viața aleasă, blândețea, dar și fermitate și demnitate în apărarea neamului și a credinței.
Foto credit: Mănăstirea Sireţi
