Cu exact 82 de ani în urmă se muta la cele veșnice Smaranda Gheorghiu, prietenă cu Eminescu și Veronica Micle, călătoare și educatoare neobosită și prima feministă româncă.
Este probabil mai cunoscută online ca „prima femeie care a călătorit la Polul Nord”, ceea ce este factual incorect, dar aproape la fel de remarcabil: pasionată de călătorii, ea străbătut, în 1902, Europa până la Capul Nord (în Norvegia, situat la aproximativ 2.000 de kilometri distanță de Polul Nord). La întoarcere, l-a vizitat pe faimosul scriitor norvegian Henrik Ibsen, părintele dramaturgiei moderne.
Cea pe care Veronica Micle a poreclit-o „Maica Smara”, datorită apetitului ei pentru haine negre și mătănii, s-a născut în 5 octombrie 1857, la Târgoviște, într-o familie boierească, fiind înrudită cu scriitorul Grigore Alexandrescu.
Educația și debutul literar
Începând din 1870, a urmat cursurile Şcolii Centrale de Fete din Bucureşti, care funcţiona pe lângă Turnul Colţei, la Palatul Ghica din București, unde s-a remarcat prin rezultate deosebite.
Primul soț, George O. Gârbea, a încurajat-o să-și urmeze talentul literar, astfel că Smaranda Gheorghiu a debutat în 1881, în revista Literatorul înființată de Alexandru Macedonski, cu o traducere din Edgar Allan Poe.
În 1888 a debutat în volum („Din pana suferinței”), iar în 1891 i-a dedicat Veronicăi Micle, pe care o considera o importantă poetă romantică, un studiu considerat consistent de istoricul Nicolae Iorga.
Promotoare a educației complete
A colaborat la cele mai importante publicații ale epocii și s-a implicat în promovarea educației, despre care spunea că „îți răpește timp, energie, jertfă, oferindu-ți în schimb sentimentul datoriei împlinite”.
Puțină lume știe că ei îi aparțin versurile reproduse în multe ediții de manuale pentru preșcolari, pentru a-i obișnui cu noțiunea de anotimpuri și schimbări din natură: „Vine, vine primăvara, / Se așterne-n toată țara. / Floricele pe câmpii, / Hai să le-adunăm, copii” (din Cântecul școlarului).
A înființat școli și biblioteci, a insistat pentru introducerea uniformelor în școli și ca programa să includă materii considerate mai puțin importante, dar cu caracter evident formator, precum educația fizică, muzica și desenul.
În revista pe care a fondat-o, Altițe și Bibiliuri, cerea reformarea învățământului de la oraș și înființarea de ateliere în școli, pentru ca elevii să învețe meserie.
Femeile pot avea orice rol social își aleg
În 1896 a susținut două prelegeri feministe, poate primele din România: Feciorii și fiicele noastre, respectiv Inteligența femeii. În prima critica educația copiilor din familiile bogate, pledând pentru o formare cât mai practică și mai legată de viață. În a doua, combătea prejudecata că femeile nu dispun de inteligență prin care să contribuie la societate.
Smaranda Gheorghiu le încuraja pe femei să învețe meserie, să citească și să călătorească și era convinsă că ele pot deveni orice își doresc, inclusiv să activeze în filosofie, armată, Parlament sau guvern.
Avocata Ella Negruzzi, prima femeie admisă în barou, avea s-o numească „cea dintâi feministă de la noi”, iar scriitorul Radu D. Rosetti a descris-o ca pe o „călătoare pe pungă proprie pentru preamărirea românismului pe meleaguri îndepărtate”.
Călătoare prin viață
Pentru promovarea culturii româneşti Smaranda Gheorghiu a fost numită Educatoarea poporului, iar în 1889 a devenit prima femeie care a susținut un discurs la Ateneul Român.
A fost vice-președinta primului Congres Internațional al Uniunii Universale a Femeilor din Paris (1900) și a promovat neobosit România la toate congresele internaționale la care a participat.
Smaranda Gheorghiu a încetat din viață la 87 de ani, în 26 ianuarie 1944, și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din București.
„Tare pe credința ei, a mers mereu înainte. Nimic nu i-a putut clinti entuziasmul cu care plecase la drum. Acesta este și secretul nenumăratelor ei înfăptuiri: ctitorii, opere sociale, feministe, naționale, literare și didactice”, a spus la tristul eveniment jurnalista Aida Vrioni.
Foto: Biblioteca Națională a României
Surse documentare: Orizonturi Culturale Italo-Române; Scena9; Chindiamedia.ro
