În zilele de 22-25 septembrie a.c. la Sofia (Bulgaria) s-au desfășurat lucrările Simpozionului internațional Dogma and Terminology in the Orthodox Tradition and its Relevance Today.
Această manifestare științifică a fost organizată la inițiativa Asociației Internaționale a Dogmatiștilor Ortodocși (I.A.O.D.T.), cu binecuvântarea Preafericitului Neofit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare, și în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Sf. Clement de Ohrida, din capitala țării vecine, fiind cea de-a IV-a manifestare de acest fel a asociației amintite, primele trei desfășurându-se la Facultățile de Teologie din Arad (2007 și 2009) și Tesalonic (2011).
Amintim aici că Asociația Internațională a Dogmatiștilor Ortodocși a luat naștere la Arad, odată cu prima s-a conferință organizată în anul 2007 de către Facultatea de Teologie Ortodoxă de aici, dorindu-se a fi o platformă de dezbatere privind rolul și misiunea teologiei în viața Bisericii și a societății, în cadrul căreia, din doi în doi ani, teologii să-și poată aduce contribuția lor la conturarea unei viziuni asupra problematicii amintite. Această asociație reunește profesori și cercetători de specialitate din România, Grecia, Rusia, Serbia, Bulgaria, Liban, Germania, Anglia, Franța și America.
Aria tematică vizată de organizatorii prezentului simpozion a urmărit câteva direcții: distincția dintre dogmă și terminologia dogmatică; limitele și natura limbajului exprimării teologice; evoluția terminologiei doctrinare de la Sfinții Părinți și Sinoade până astăzi.
În deschiderea lucrărilor au fost transmise mesaje de salut din partea PF Patriarh Neofit, a Rectorului Universității și a Decanului Facultății din Sofia, precum și din partea Președintelui Asociației, Pr. Prof. dr. Ioan Tulcan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Ilarion V. Felea din cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, care a salutat participanții și a mulțumit gazdelor pentru oportunitatea acordată, de a continua conferințele Asociației.
După sesiunea de deschidere au urmat prezentările referatelor și dezbaterile legate de subiectele prezentate, pe două secțiuni și în mai multe sesiuni de lucru.
Prima sesiune, pusă sub genericul: Limbaj și Dogmă, a fost moderată de Pr. Prof. dr. Ioan Tulcan (Arad, România). Aici au prezentat referate: Prof. dr. George Martzelos, Universitatea Aristotelică din Thessalonik, cu tema Originea formulei diofizite în definiția de la Calcedon și PS Kyrillos (Katerelos), Epsicop de Abydos și profesor la Universitatea Națională din Atena cu tema Experiența adevărului și limbajul.
La secțiunea A, sesiunea a II-a, tematica avută în vedere: Problematica dogmei gristologice, a fost moderată de Prof. dr. Michel Stavrou (Paris, Franța). Conferențiari au fost: Pr. Prof. dr. Ștefan Buchiu, Universitatea București: Semnificația teologică a termenului teologic „Theotokos” în teologia ortodoxă contemporană; Prof. dr. George D. Panagopoulos, Academia Ecleziastică din Ioannina: Crezul de la Niceea și Sinodul de la Calcedon după „Codex Encyclius” (457); Diac. Prof. dr. Porphyry (Georgi), Universitatea din Balamand: Temeiurile teologice ale vieții spirituale după Sf. Grigorie Palama.
A urmat sesiunea a III-a: Dogmă și terminologie în contextul teologiei românești, moderată de: Prof. dr. Marian Stoyadinov (Sofia, Bulgaria). Între referenți s-au numărat: Pr. Prof. dr. Valer Bel, Universitatea „Babeș-Boylai” din Cluj-Napoca: Dogma ca expresie doctrinară a mântuirii în Hristos, în viziunea lui Dumitru Staniloae; Pr. Lect. dr. Cristian Sonea, Universitatea „Babeș-Boylai” din Cluj-Napoca: Teologi și teologii: ambivalența și limitele limbajului în istorie; Prof. dr. Cristinel Ioja, Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad: Problema receptării dogmelor Bisericii în contemporaneitate.
La cea de-a patra sesiune, moderată de Pr. Prof. Valer Bel (Cluj, Romania), tematica avută în vedere a fost: Dogmă și terminologie în contextul teologiei bulgare. Referenți au fost: Prof. dr. Marian Stoyadinov, Universitatea din Veliko Tyrnovo: Dogmă și kerigmă în contextul modern al publicității; Prof. dr. Dimo Penkov, Universitatea din Sofia: Dogma ortodoxă și experiență spirituală a Bisericii; Prof. dr. Emil Traychev, Universitatea din Sofia: Câteva note privind locul studiului Noului Testament în teologia ortodoxă modernă. Apoi, PS Episcop dr. Ignatie Midic, Metropolitan of BraniÄevo și Universitatea din Belgrad: Chestiunea dezvoltării doctrinei.
Sesiunea a V-a sub titlul Terminologia filozofică și dogmă, moderată de Prof. dr. Lyubomir Tenekedziev (Sofia, Bulgaria). Aici au prezentat: Prof. dr. Kalin Yanakiev, Universitatea din Sofia: Conceptul de catolicitate a Bisericii în dezbaterea teologică contemporană; Prof. dr. Svilen Toutekov, Universitatea din Veliko Tyrnovo: Teorii teologice contemporane privind personalitatea și limbajul eclesiologic; Prof. dr. Stavros Yangazoglou, Universitatea elenică din Patra: Dogma ca percepție juridică și procesul interpretativ: terminologia ca bază pentru interpretarea sensului credinței; Prof. dr. Georgi Kapriev (Universitatea din Sofia): Individ și natură, ipostas și persoană.
La secțiunea B, sesiunea a II-a, denumită Revelație și limbaj, avându-l ca moderator pe Prof. dr. Peter Bouteneff, au conferențiat: Pr. Conf. dr. Nicolae Moșoiu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu: Vorbirea lui Dumnezeu: o perspectivă ortodoxă; Pr. Prof. dr. Adrian Niculcea, Universitatea „Ovidius” din Constanța: Natura apocaliptică a dogmei creștine; Prof. dr. Nikolaos Asproulis, Academia Teologică din Volos: Revelație, dogmă și terminologie teologică la George Florovsky și Ioan Zizioulas.
Sesiunea a III-a a fost pusă sub genericul: Receptarea modernă a terminologiei sinoadelor, moderator fiind Pr. Prof. dr. Adrian Niculcea (Constanța, România). Prof. Peter Mikhaylov, Universitatea St. Tikhon†™s din Moscow: Cadrele posibilei dezvoltări a doctrinei: înainte și după Niceea; Pr. Prof. dr. Nikolaos Loudovikos, Academia Eclesiastică din Tesalonic: Spre o nouă înțelegere a terminologiei personaliste în teologia ortodoxă?; Lect.dr. Alexey Fokin , Institutul filosofic din Moscova: Divergențe ale terminologiei trinitare între greci și latini.
Sub titlul Probleme de metodologie teologică, s-a desfășurat cea de-a patra sesiune, prin moderarea Pr. Lect. dr. Nicolae Răzvan Stan (Craiova, România). Prezentările au aparținut următorilor: Prof. dr. Ivan Christov, Universitatea din Sofia: Perspectiva fenomenologică în interpretarea modernă a Sf. Grigorie Palama; Prof. dr. Pantelis Kalaitzidis, Academia Teologică din Volos: Problema „dezvoltării doctrinei” în teologia ortodoxă contemporană”; Pr. Lect. dr. Nicolae Răzvan Stan, Universitatea din Craiova: Sensul dogmei și al dezvoltării doctrinei în teologia părintelui Dumitru Staniloae.
În sesiunea a V-a, Perspective dogmatice ale secolului 20, sub moderarea Lect. dr. Pyotr Mikhaylov (Moscova, Rusia), au prezentat contribuțiile lor: Prof. dr. Christoph Schneider (Institutul pentru studii creștin – ortodoxe din Cambridge, Marea Britanie): Cele trei dimensiuni ale dogmei: reflecții ortodoxe la „Natura doctrinei” de A. Lindbeck’s; Lect. dr. Ciprian Toroczkai, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu: Mărturisire și/sau dogmă, un punct de vedere ortodox român; Prof. dr. Stoyan Tanev, Universitatea din Sofia: Teologie și știință – posibilități pentru îmbogățirea terminologică?.
Marți, 24 septembrie, a urmat ultima sesiune, Dogma și contextul istoric, moderator fiind Prof. dr. Pantelis Kalaitzidis (Volos, Grecia). Ultimele trei referate au aparținut: Prof. dr. Marina Kolovopoulou, Universitatea Națională din Atena: Tăcerea binecuvântată și cuvântul lui Dumneze: Caracterul stimulator al discursului teologic; Prof. dr. Pavel Pavlov, Universitatea din Sofia: Teologie academică și spiritualitate ortodoxă în corespondența dintre N. Glubokovsky și Fr. G. Florovsky; Prof. dr. Nikolaos Xionis, Universitatea Națională din Atena: Caracterul istoric al dogmei și Conf. dr. Ion Marian Croitoru, Universitatea „Valahia”, Τârgoviște: Problematizări privind dezvoltarea învățăturii dogmatice în lumea ortodoxă contemporană.
După încheierea dezbaterilor teologice a urmat o sesiune specială, dedicată aspectelor de natură administrativă, legate de buna funcționare a Asociației.
Președintele Asociației, Pr. Prof. dr. Ioan Tulcan a prezentat un scurt raport financiar, apoi a vorbit despre publicarea volumului de la precedenta conferință, din 2011 de la Tesalonic. Aici, a adus un cuvânt de mulțumire și de apreciere celor care s-au ocupat de editarea acestuia: dr. Cristinel Ioja și Pr. dr. Filip Albu, la partea tehnică, iar dr. Michel Stavrou și dr. Peter Bouteneff la corectura de limbă a textelor.
A urmat, conform Statutului Asociației, prezentarea de candidaturi pentru funția de președinte. La propunerea celor doi vicepreședinți: P. Bouteneff și M. Stavrou, plenul a aprobat, în unanimitate, realegerea PC Pr. prof. dr. Ioan Tulcan în această funcție de conducere.
Pe ordinea de zi a plenului s-a aflat și primirea de noi membri în organizație, prin discutarea și aprobarea, prin vot, a cererilor individuale depuse în acest sens. Astfel, au fost primiți în rândul membrilor Asociației șapte profesori și cercetători din România, Grecia și Bulgaria, numărul total al membrilor ajungând la 42.
Apoi, s-a discutat și s-a aprobat ca la viitoarea întâlnire, a cincea, din 2015, să fie abordată o temă eclesiologică, locația urmând a fi aleasă de către conducere în funcție de ofertele propuse de mai mulți membri.
Toți cei prezenți au apreciat ospitalitatea gazdelor și buna desfășurare a acestei manifestări, de o înaltă ținută academică, care reușește să închege punți de legătură între școlile teologice și Bisericile reprezentate de fiecare membru, fiind scoasă în evidență inițiativa Facultății de Teologie din Arad de acum 5 ani, care-și arată acum și mai bine valabilitatea și valorea.
La final, a fost discutat și aprobat Raportul final al întâlnirii, care urmează a fi definitivat și publicat în volumul de studii al acestui simpozion, după cum ne-a transmis Pr. Lect. dr. Filip Albu, Secretar I.A.O.D.T.
Organizatorii au programat, după încheierea lucrărilor, vizitarea unor obiective turistice. Astfel, prima oprire a fost la basilica Sf. Sofia, cu catacombele antice aflate în subsolul acestui edificiu. Apoi, vizitarea catedralei patriarhale și a vechii mănăstiri de la Rila.
