Excesul utilizării tehnologiei și responsabilitatea în cercetarea academică s-au numărat printre principalele teme discutate la deschiderea Simpozionului național interdisciplinar „Valorile spirituale – temelie a valorilor umane”, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.
Manifestarea, aflată la cea de-a cincea ediție, se desfășoară sub tema „Relațiile interumane. Provocări contemporane și abordări interdisciplinare” și reunește studenți teologi și participanți din alte domenii universitare interesați de dialogul dintre spiritualitate, societate și cercetare academică.
În deschiderea manifestării, părintele Gheorghe Holbea, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din București, a vorbit despre efectele utilizării excesive a rețelelor de socializare și despre impactul tehnologiei asupra relațiilor interumane.
„Deși avem rețele de socializare, suntem din ce în ce mai îndepărtați unii de alții”, a spus preotul.
Relația pe care o avem cu tehnologia
Părintele profesor a atras atenția asupra timpului petrecut în mediul virtual și asupra dependenței create de tehnologie.
„Media de socializare se poate transforma, cu alte cuvinte, într-o expresie, hoțul de timp, care ne deturnează atenția de la adevăratele valori ale vieții”.
„Nu tehnologia este rea, ci relația pe care o avem cu tehnologia produce aceste efecte”, a explicat pr. Gheorghe Holbea.
Rolul Bisericii în vindecarea spirituală
Invitatul acestei sesiuni a fost conferențiarul Alexandru Nicolae de la Facultatea de Litere a Universității din București, care a susținut o conferință despre etica și metodologia cercetării academice în domeniul umanist. Profesorul universitar a subliniat rolul pe care îl poate avea Biserica în sprijinirea tinerilor afectați de izolarea digitală.
„Eu cred că Biserica poate să joace un rol în această vindecare spirituală”, a afirmat Alexandru Nicolae, făcând referire la generația afectată de dependența digitală.
Conferențiarul a explicat că cercetarea academică presupune mai mult decât acumularea de informații, iar folosirea instrumentelor de inteligență artificială în mediul academic poate ajuta, însă trebuie folosite cu discernământ.
„Inteligența artificială poate să ajute la orientare, sintezare, formulare sau structurarea ideilor, dar trebuie să fim conștienți că inteligența artificială nu înlocuiește formularea întrebărilor de cercetare”, a spus cadrul didactic universitar.
Cercetare onestă
Totodată, Alexandru Nicolae a insistat asupra responsabilității personale a cercetătorului și asupra necesității unei abordări oneste a surselor și ideilor.
„Plagiem și când furăm idei, nu doar când furăm text”, a atras atenția conferențiarul.
„Cercetarea este un exercițiu de smerenie intelectuală. Este o formă de dialog intern cu textele, cu autorii pe care îi cercetez, cu comunitatea academică”, a subliniat la final Alexandru Nicolae.
Programul sesiunii
După sesiunea de întrebări și răspunsuri, lucrările simpozionului au continuat în mai multe săli ale Facultății de Teologie, unde studenți veniți din mai multe centre universitare din țară și-au prezentat comunicările științifice, care vor fi publicate ulterior într-un volum dedicat evenimentului.
În cadrul manifestării va avea loc și o conferință cu titlul „A face loc celuilalt. O lectură în șapte trepte la Sfântul Isaac Sirul”, susținută de Preasfințitul Părinte Benedict, Episcopul Sălajului.
Programul complet poate fi accesat pe site-ul oficial al simpozionului.
Foto credit: Adrian-Mihăiță Bratu
