Douăzeci de ani au trecut de la sfințirea bisericuței de lemn, adusă din județul Gorj și așezată lângă vechea biserică de zid.
De atunci, în fiecare an, la sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, pelerini de pretutindeni vin cu multă evlavie la cel de-al doilea hram al mănăstirii, informează episcopiaseverinului.ro
Chiar dacă odinioară veneau pe jos și poposeau încă de cu seară, astăzi, oameni au posibilitatea să vină mai repede și mai ușor la sfântul așezământ monahal. Și chiar dacă astăzi parcă sunt tot mai puțini la hramul mănăstirii, totuși, cei care vin o fac cu o mare evlavie la Sfinții Împărați. Cunosc importanța acestor sfinți în istoria creștinismului și realizează de ce părinții de atunci ai mănăstirii au rânduit acest hram bisericuței, la doar câțiva ani de la Revoluția din 1989.
Ambianța duhovnicească a slujbei de hram este întregită parcă de frumusețea acestor locuri, evidențiată cu siguranță mai mult în luna mai. Mirosul îmbietor al copacilor și florilor vin să te transpună într-un spațiu sacru, unde odată intrat, îi simți cu adevărat înălțimea doar când pleci de aici.
Și în acest an, 2013, când la nivelul Patriarhiei îi prăznuim în chip deosebit pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, la altarul de vară al mănăstirii s-a săvârșit Sfânta Liturghie arhierească de către ierarhul mehedințenilor, PS Părinte Episcop Nicodim. Preacuvioși și preacucernici părinți au venit alături de pelerini pentru a fi părtași unui moment de mare bucurie, prilejuit de hirotonia întru ieromonah a ierodiaconului Mihail Răzuși, pe seama sfintei mănăstiri Topolnița. Obștea mănăstirii are acum pe lângă părintele stareț, arhimandritul Pavel Nicolăescu, și părintele protosinghel Gherasim, un nou ieromonah, iar Sfânta Liturghie va continua să fie săvârșită zilnic.
Ca în fiecare an, de hram toți cei prezenți au adus prinos de recunoștință înaintașilor prin slujba de pomenire și au plecat mângâiați spre casele lor, prin darurile primite din partea mănăstirii.
*
După tradiție, prima biserică a mănăstirii Topolnița a fost zidită de Sfântul Nicodim (secolul al XIV-lea). Biserica actuală, în forma de cruce, a fost ridicată în anul 1646, de ctitorul Lupu Buliga. A fost pictată în anul 1673, în frescă, stil bizantin, de zugravii Grigore „Grecul” și Dima „Romanul”. Remarcabilă este tema „Judecata de Apoi”, pictată în fațada exterioară vestică, la fel ca la mănăstirile din Moldova.
După secularizare (1863), schitul a fost părăsit și reînființat în 1930.
În anul 1932, Comisia Monumentelor Istorice a făcut reparații parțiale și s-au reconstruit trei chilii. S-au executat reparații și restaurări prin grija Î.P.S. Părinte Nestor, Mitropolitul Olteniei. În ultimii ani s-a construit un corp de chilii și un dig pentru prevenirea inundațiilor.
Actualmente se excută lucrări de refacere a bisericii de zid. În 2013 se împlinesc 340 de ani de la pictarea bisericii, care actualmente este în plin proces de recondiționare. Anul acesta poate însemna și resfințirea bisericii.
