Comunitatea persoanelor hipoacuzice din București l-a cinstit, joi, pe Sfântul Ierarh Meletie la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” Parc Rahova 1.
Cu această ocazie, părintele Viorel Dincă a evidențiat că Sfântul Meletie a fost foarte iubit de popor pentru felul în care trăia credința în Hristos, astfel încât a devenit un model pentru credincioșii vremii.
Sfântul Ioan Gură de Aur spunea despre el că „pe străzi, prin piețe, prin case, auzeai numele Meletie, Meletie, Meletie”.
„De aceea spuneau cei din comunitate, prin pronunțarea numelui, suntem deja în relație cu Sfântul”, a afirmat preotul.
Omul lui Dumnezeu
Sfântul Meletie provenea din Armenia, mai precis din „Biserica cea mare a Armeniei”, fiind recunoscut încă din timpul vieții pentru „vrednicia lui, pentru dragostea pentru Biserică, pentru virtuțile lui”.
Comunitatea îl socotea „omul lui Dumnezeu și sfânt, cu o trăire sfântă, aplicând învățăturile Evangheliei în viața sa”.
Nu era doar un teolog al cuvântului, ci al faptelor. „Învățătura devenise o adevărată viețuire pentru el, în mod practic”, a subliniat părintele Dincă.
Din Armenia la tronul Antiohiei
Drumul său a continuat în Siria, unde a fost ales episcop, iar apoi arhiepiscop al Antiohiei, una dintre cele mai importante cetăți creștine ale vremii. Însă alegerea sa nu a adus liniște, ci confruntare.
La început, susținătorii lui Arie l-au sprijinit, considerându-l „omul lor”. Dar au înțeles repede că Sfântul Meletie nu negociază adevărul de credință. El mărturisea limpede credința formulată la Sinodul I Ecumenic de la Niceea: „Hristos este de o ființă cu Tatăl”.
„Văzând că este păstorul Bisericii celei adevărate, l-au alungat la 30 de zile după ce a fost înscăunat”, amintește părintele. A urmat o viață marcată de exiluri repetate. A fost readus și alungat din nou, în funcție de împărații care se succedau la conducere: Iulian Apostatul, care a încercat restaurarea păgânismului, și Valens, susținător al lui Arie.
Recunoscut prin vedenie de la Dumnezeu
Un episod aparte îl leagă de Împăratul Teodosie cel Mare. Fără să-l fi cunoscut personal, Împăratul l-a văzut în vedenie de la Dumnezeu.
La Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381), Teodosie nu a vrut să i se arate cine este episcopul Antiohiei. L-a recunoscut singur și i-a arătat „o cinstire deosebită”.
„Nu întâmplător este pus președinte al sinodului de la Constantinopol, dar Dumnezeu rânduiește ca o boală să-l aducă cât mai aproape de Împărăția Cerurilor, pentru că moare în timpul lucrărilor sinodale”, a spus părintele.
A comunicat dreapta credință și prin semne
Sfântul Meletie a fost apropiat de marii Părinți ai Bisericii: de Sfântul Atanasie cel Mare, apărătorul formulei „de o ființă cu Tatăl”, de Sfântul Vasile cel Mare, pe care l-a hirotonit diacon, și de Sfântul Ioan Gură de Aur, pe care l-a hirotonit preot.
El a apărat cu fermitate credința în Sfânta Treime. Într-un moment de propovăduire, explica taina lui Dumnezeu „Unul în Ființă, dar întreit în persoane”, folosindu-se de degete pentru a arăta unitatea și distincția Persoanelor. Când cineva i-a pus mâna la gură, a continuat să arate cu degetele. Când i-a fost prinsă și mâna, a continuat să vorbească.
Din acest motiv, Sfântul Meletie este protectorul comunității persoanelor hipoacuzice.
Moștenirea Sfântului Meletie
Numele Meletie înseamnă „studiu”. Pentru părintele Viorel Dincă, acest detaliu nu este întâmplător, deoarece „ne cheamă să studiem și să analizăm Scriptura care este izvor de viață”, afirmă el.
Credința nu este doar moștenire culturală, ci cunoaștere vie: „Aceasta este viața veșnică: să Te cunoască pe Tine, adevăratul Dumnezeu”.
Într-o vreme de confuzie și compromis, Sfântul Meletie a ales statornicia. A ales să mărturisească „prin faptă și cuvânt” și să rămână fidel învățăturii primite de la Sfinții Părinți.
Foto credit: Trinitas TV
