Sfântul Ioan Botezătorul cinstit în bisericile oltene

Praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul a adunat sute de credincioși în mănăstirile oltene. Arhiereii noștri au binecuvântat poporul cel binecredincios la Cămărășeasca, în județul Gorj, la Troianu, în Vâlcea, și la Topolnița, în Mehedinți, după cum aflăm din Ziarul Lumina.

Înaintemergătorul și Botezătorul Mântuitorului Hristos a fost cinstit în sfintele lăcașuri de închinare – biserici de mir, catedrale chiriarhale sau mănăstiri de pe meleagurile Olteniei. Cu acest binecuvântat prilej, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, a slujit Sfânta Liturghie, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi, la Mănăstirea Cămărășeasca, lângă orașul Târgu Cărbunești.

Sfânta Liturghie a fost încununată de cuvântul de învățătură al IPS Părinte Mitropolit, care a vorbit despre modelul și viața sfântă a Sfântului Ioan Botezătorul. La finalul slujbei, IPS Irineu i-a binecuvântat pe credincioși, îndemnându-i să se roage Sfântului Ioan pentru a fi feriți „de ispite, de necazuri și de tot lucrul cel stricător de suflet”. La final, toți credincioșii au luat parte la tradiționala agapă frățească organizată în trapeza mănăstirii.

Mănăstirea Cămărășeasca este așezată în vecinătatea orașului Târgu Cărbunești, fiind una dintre cele mai valoroase monumente istorice din Arhiepiscopia Craiovei și printre puținele închinate Sfântului Ioan Botezătorul. A fost ridicată la anul 1780 de plocovnicul Mihail Colțescu, la cârma țării fiind Alexandru Ipsilanti. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost transformată în grajd pentru animalele de la CAP. Astăzi, sfântul așezământ figurează pe lista monumentelor istorice.

Bucurii duhovnicești la mănăstirea vâlceană Troianu

În Arhiepiscopia Râmnicului, Sfântul Ioan Botezătorul a fost cinstit în chip deosebit la Mănăstirea Troianu. Evenimentul a fost întregit de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, care a participat la Sfânta Liturghie, oficiată de către un sobor de peste 20 de preoți și diaconi, în frunte cu părintele arhimandrit Ioachim Popa, duhovnicul Mănăstirii Frăsinei.

Sărbătoarea a început în seara zilei de 28 august cu slujba Privegherii, Vecernia cu Litie și Utrenia, iar apoi a continuat cu Acatistul „Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul” și cu Sfânta Liturghie. În cadrul Sfintei Liturghii, pr. prof. univ. dr. Ștefan Resceanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, a ținut un cuvânt de învățătură în care a elogiat viața, activitatea și moartea martirică ale celui mai mare prooroc, ce face trecerea de la Vechiul la Noul Testament, Sfântul Ioan Botezătorul – Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. La final, IPS Gherasim a apreciat activitatea arhim. Sava Pleșa, starețul mănăstirii vâlcene, care, într-o perioadă scurtă de timp, a construit o nouă biserică pentru complexul monahal de la Troianu, astăzi la stadiul de pictură.

Răspunsurile la strană au fost oferite de o parte din grupul psaltic-misionar al Patriarhiei Române, „Evloghia”.

Biserica cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, datând din secolul al XVIII-lea, și casa stăreției au fost refăcute de Hrisant Penetis (Hurezeanul), egumenul Mănăstirii Hurezi, între anii 1840 și 1842, ca metoh al Mănăstirii Hurezi, pe un teren al acestuia, învecinat cu proprietatea Mănăstirii Bistrița.

La secularizarea averilor mănăstirești, efectuată prin legea din 1864, Schitul Troianu a fost trecut în proprietatea statului, devenind metoh al Mănăstirii Hurezi. Ulterior, din martie 1949 intră în stăpânirea statului comunist. Până în anul 1972, biserica, turnul-clopotniță, casa stăreției și terenul aferent au aparținut IAS Rm. Vâlcea. Casa stăreției fusese transformată în depozit, foișorul și pridvorul, dărâmate, iar biserica devenise grajd pentru vite. După anul 2002, mănăstirea a fost restaurată cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Gherasim, astăzi Arhiepiscopul Râmnicului, și purtarea de grijă a părintelui stareț arhim. Sava Pleșa. Pe 15 iulie 2008, la inițiativa părintelui arhim. Sava Pleșa, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Gherasim a pus piatra de temelie a noii biserici cu hramul „Izvorul Tămăduirii”. Astăzi, construcția noii biserici este finalizată, în prezent desfășurându-se lucrările de pictură în interior și exterior. Noua biserică deține și un demisol unde se pot organiza conferințe bisericești, simpozioane, expoziții sau alte evenimente religioase și culturale. Ctitorii principali care au sprijinit ridicarea acestui sfânt lăcaș sunt preotul Chiril cu soția sa, preoteasa Lidia, și Ana Chiril. Pictura paraclisului de la demisolul bisericii a fost realizată între anii 2010 și 2011 de pictorița Tania Costea din Buzău. Chinovia are în prezent nouă viețuitori.

Sfântă Liturghie arhierească la altarul Mănăstirii Topolnița

Credincioșii mehedințeni din Episcopia Severinului și Strehaiei au venit la rugăciune în lavra Sfântului Nicodim de la Topolnița. În mijlocul lor a fost prezent Preasfințitul Părinte Episcop Nicodim, care a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un numeros sobor de preoți și diaconi.

Mănăstirea Topolnița este un așezământ de călugări, cu viață de obște, sub stăreția arhimandritului Pavel Nicolăescu. Se află pe teritoriul comunei Izvoru Bârzii, din județul Mehedinți. După tradiție, prima biserică a fost zidită aici de Sfântul Nicodim, în secolul al XIV-lea. Biserica actuală, în formă de cruce, a fost ridicată în anul 1646 de Lupu Buliga – „vel căpitan de plai”. A fost pictată în anul 1673, în frescă, stil bizantin, de zugravii Grigore „Grecul” și Dima „Romanul”. Remarcabilă este tema „Judecata de Apoi”, pictată în fațada exterioară vestică, la fel ca la mănăstirile din Moldova.

După secularizare (1863), schitul a fost părăsit și reînființat în 1930. În anul 1932, Comisia monumentelor istorice a făcut reparații parțiale și s-au reconstruit trei chilii. Mai târziu, s-au executat reparații și restaurări, prin grija vrednicului de pomenire mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei. La data de 21 mai 1993 s-a sfințit biserica de lemn a mănăstirii, ce poartă hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.

Comentarii Facebook


Știri recente