Cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena, la 21 mai 2014, Catedrala patriarhală își sărbătorește hramul istoric. În acest sens, în cele ce urmează vă prezentăm un fragment din interviul realizat cu Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, intitulat Sfântul Constantin, un Împărat Apostol, publicat în Ziarul Lumina din data de 21 mai 2013:
Despre Sfântul Împărat Constantin cel Mare s-a scris enorm, biblioteci întregi. Cum trebuie să citim cărțile care uneori îl laudă, alteori îl blamează?
Orice lectură are limitele ei de înțelegere și de interpretare. În primul rând, depinde de unghiul de analiză și de prezentare a uneia sau alteia dintre laturile activității Sfântului Constantin. Există o latură teologică, bisericească, întotdeauna corespunzătoare faptelor lui consemnate în Biserică și ale căror efecte se văd până astăzi, fie în viața spirituală, învățătorească, liturgică și social-filantropică a Bisericii, fie în viața culturală a societății.
Există, de asemenea, o direcție a lecturii neutre, care caută mai ales faptele împăratului. Acestea sunt fapte înscrise în cadrele unui conducător de imperiu. Regulile imperiului sunt clare, iar împăratul conduce după anumite legi.
În al treilea rând, o altă orientare, deloc neutră, este a celor ce contestă rolul de apostolat. Contestă chiar apropierea dintre împărat și Biserică, dar și de slujirea umanității de către Sfântul Constantin prin Biserică și cu Biserica! Întrucât în istorie se cunosc atâtea tensiuni, înainte de simfonie, în timpul simfoniei și după simfonie. Niciodată nu se va găsi în această privință un model ideal. Modelul apostolatului Sfântului Constantin rămâne valabil pentru timpul lui și pentru cei care au dezvoltat, după aceea, lucrarea sa. Dacă Biserica a constatat că lucrarea lui este apostolat, el este un stâlp și apostol al Bisericii. Pentru lumea secularizată, Sfântul Constantin nu este un model. Dimpotrivă. Doar printr-o citire foarte echilibrată și atentă a tuturor aspectelor putem evita excesele. Nu trebuie să ne exprimăm asupra vieții lui decât în deplină cunoștință de faptele, de operele și de viața lui. Și viceversa, nu trebuie să abordăm viața Sfântului Împărat Constantin după acele surse istorice care nu înțeleg semnificația profundă a mutării capitalei imperiului de la Apus spre Răsărit. Ar trebui să se țină cont de mai noile cercetări ale foarte multor autori chiar occidentali, care au corectat pozițiile destul de intransigente ale înaintașilor lor din secolele XVI și XVII. Între eforturile politice și economice de refacere a unității continentale am avea mult de câștigat dacă s-ar relua modelul și exemplul cooperării Sfântului Constantin cu Biserica. Probabil că trebuie să prezentăm și noi, creștinii, puncte de vedere convingătoare, astfel încât Europa să redescopere în Sfântul Constantin și lucrarea lui, pe „apostolul” care lucrează și acum spre binele acestui vechi și important continent. Probabil programele culturale, spirituale, care de altfel sunt promovate și în comunitatea europeană, s-ar îmbogăți mult dacă ar ține cont de timpul și lucrarea Sfântului Împărat Constantin. Sigur că nu este suficientă lectura vieții și slujirii ample și complexe a Sfântului Constantin fără cunoașterea slujirii sale prin Biserică. Noi trăim însă într-o societate prea secularizată, care totuși revine încet, în unele situații, la poziții mai conciliante, recunoscând Bisericii, în general, un rol important în educație, în cultură și, din ce în ce mai mult, în promovarea slujirii sociale de pe temeiuri liturgice și filantropice. Credem că nu unele sau altele dintre documentele păstrate sau pierdute despre Sfântul Constantin cel Mare trebuie să ne preocupe așa de mult, ci mai degrabă cunoașterea amprentelor faptelor lui mărețe de pe teritoriul Europei, care s-au păstrat, iată, de la el, atât în Apus, cât și în Răsărit. Europa ar avea mult de câștigat dacă și-ar reașeza programele strategice și pe „lespezile” puternice ale instituțiilor Sfântului Constantin, atât spirituale, cât și economice și, de ce nu, pe cele ale conciliarității privind politicile sociale, fie din estul, fie din vestul Europei.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
