Sf. Nifon în Țara Românească: a condamnat păcatul și a binecuvântat dragostea (din însemnările Doamnei Despina)

Lucrarea „Măria Sa Neagoe Basarab: însemnările monahiei Platonida, Doamna Despina a Țării Românești” îl are în centru pe sfântul domnitor, dar evocă și relația spirituală pe care a avut-o acesta cu duhovnicul său: Sfântul Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului.

Din Însemnări reiese faptul că Sf. Nifon a fost cel care i-a logodit pe Neagoe Basarab și Doamna Despina Elena înainte de plecarea lui din Țara Românească. Tot ierarhul însă, a condamnat păcatul domnitorului Radu cel Mare care și-a căsătorit sora cu un boier care avea, în Moldova, soţie şi copii.

Sf. Nifon – adus de Radu cel Mare, prețuit de Neagoe Basarab

Sfântul Nifon, care fusese alungat de turci din scaunul de patriarh, a fost întâlnit de Radu cel Mare la Adrianopol. El l-a înduplecat să vină la conducerea Bisericii din Țara Românească.

Doamna Despina evocă activitatea rodnică a Sf. Nifon, înființarea Episcopiilor de Râmnic și Buzău dar și colaborarea bună a acestuia cu domnitorul Radu cel Mare. Aceasta însă s-a încheiat atunci când patriarhul Nifon a refuzat să treacă cu vederea păcatul.

Patriarhul a încercat să-l înduplece pe domnitorul muntean să nu păcătuiască lăsându-și sora să se cunune cu boierul Bogdan care și-a părăsit soţia şi copiii. Căsătoria a avut totuși loc fără știrea Sf. Nifon.

Sf. Nifon l-a mustrat și „afurisit cu îndrăzneală pe jupânul Bogdan și pe domnița Caplea scoțându-i afară din Biserica lui Hristos ca pe niște apostați și călcători de lege”.

În consecință, Radu cel Mare l-a alungat pe Sf. Nifon de la Curtea din Târgoviște spunându-i să-și vadă „de mănăstiri și slujbe” că „țara aceasta are mai întâi domn și apoi vlădici și arhimandriți”.

În acest context, Boierii Craiovești au hotărât să-l găzduiască pe Patriarh într-o casă retrasă de pe o moșie mai îndepărtată a lor, iar Neagoe Basarab, care îl avea ca duhovnic pe Sf. Nifon, s-a îngrijit de toate.

A rugat-o chiar pe Despina, prietenă din copilărie a Sf. Neagoe și fiică duhovnicească a patriarhului Nifon, să rămână aproape de ierarh pentru a se îngriji de cele necesare.

Doamna Despina redă în Însemnări dezamăgirea patriarhului față de faptele lui Radu cel Mare și binecuvântarea oferită viitorului domnitor, Sf. Neagoe:

„Am crezut, în neștiința mea, că Dumnezeu m-a trimis aici pentru sufletul lui Radu, dar acum văd limpede că pentru tine am fost trimis în această țară. Tu vei fi într-o zi domnul creștin întru care a binevoit sufletul meu. Să fii blagoslovit, fiul meu Neagoe și Duhul lui Dumnezeu să fie cu tine”.

Plecarea Sf. Nifon din Țara Românească

La plecarea definitivă din Țara Românească, Sfântul Nifon nu l-a lăsat pe Neagoe Basarab să-l urmeze în Muntele Athos ci l-a sfătuit să rămână în țară și să întemeieze o familie cu prințesa Despina:

„Rămâneți în mijlocul acestui neam și trăiți în țărișoara asta așa cum v-am învățat și nimic nu ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos”.

Doamna Despina istorisește că la plecare „ca un părinte duhovnicesc ne-a logodit și ne-a încredințat purtării de grijă a Maicii Domnului, rugându-se pentru noi”.

Ea mai spune că Neagoe i-a însoțit pe Sfântul Nifon și ucenicii lui, Macarie și Ioasaf, până la corabie. „Despărțirea a fost grea, iar Neagoe s-a întros cu tânguire nespusă în suflet”.

Nunta lor a avut loc în primăvara anului 1505 la Curtea de Argeș.

Neagoe Basarab l-a readus pe Sf. Nifon în Țara Românească

Deși a plecat din Țara Românească în timpul vieții, Sf. Nifon a fost readus de Neagoe Basarab aici, după moarte, în anul 1515.

Sfântul Neagoe a făcut tot posibilul și a adus în pelerinaj moaștele Sf. Nifon de la Mănăstirea Dionisiu, pe care le-a aşezat deasupra mormântului lui Radu cel Mare, de la Mănăstirea Dealu, ctitoria acestuia, ca, astfel, Sfântul să ierte greşeala răposatului domnitor.

Potrivit Însemnărilor Doamnei Despina, moaștele au fost aduse într-o raclă de lemn, iar Sf. Neagoe le-a redat Mănăstirii Dionisiu într-o nouă raclă „din argint curat, suflată în aur și înfrumusețată cu mărgăritare și pietre scumpe”.

Fiind impresionați de evlavia domnitorului muntean, monahii greci i-au dăruit capul şi mâna dreaptă a Sfântului Nifon, care se află din 1949 în Catedrala Mitropolitană din Craiova.


*** Informații preluate din lucrarea „Măria Sa Neagoe Basarab: însemnările monahiei Platonida, Doamna Despina a Țării Românești” – ediție alcătuită și îngrijită la Mănăstirea Diaconești, Bacău, Editura Bonifaciu, 2012.

Foto credit: capodopere2019.ro

Comentarii Facebook


Știri recente