„Într-o lume în care sensul este adesea negociabil, relativ, contestat, martirul afirmă absolutul prin jertfă. El nu este constrâns să moară, ci alege să moară”, a subliniat Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților marți, când Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava” și-a serbat hramul.
Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei a oficiat Sfânta Liturghie pentru sărbătoarea Aducerii moaștelor Sf. M. Mc. Ioan cel Nou de la Suceava, inclusă în calendarul ortodox cu aceeași zi de pomenire ca Nașterea Sf. Ioan Botezătorul.
I s-au alăturat Mitropolitul Petru al Basarabiei, Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților, Episcopul Ignatie al Hușilor, Episcopii vicari Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Nectarie de Bogdania al Arhiepiscopiei Chișinăului și Damaschin Dorneanul al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Din sobor au mai făcut parte pr. conf. dr. Paul Cezar Hârloanu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Dumitru Stăniloae” din Iași, vicarul administrativ al eparhiei și părinți consilieri de la Centrul Eparhial din Suceava, exarhii și protoiereii din cuprinsul eparhiei, clerici din Mitropolia Basarabiei.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala mixtă „Sfântul Ioan cel Nou” a Catedralei Arhiepiscopale din Suceava, dirijată de pr. Ionuț Lucian Tablan Popescu.
Ortodoxia și Ortopraxia
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan a subliniat că atât viața Sfântului Ioan Botezătorul, cât și cea a Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava arată „că fără Lumina Hristos nu putem dăinui”.
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei a subliniat că Aducerea moaștelor Sf. Ioan cel Nou este o mare sărbătoare a Sucevei, a Moldovei și a României.
„Îl rugăm pe Dumnezeu ca, avându-i mijlocitori pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava și pe Sfântul Ioan Botezătorul, să înțelegem că două lucruri sunt importante: Ortodoxia, adică închinarea cea dreaptă, pentru care Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, în Cetatea Albă, cu multe veacuri în urmă, și-a dat viața, și, al doilea lucru important pentru viața noastră, ortopraxia, adică viețuirea cea dreaptă pentru care Sfântul Ioan Botezătorul, de asemenea, și-a dat viața”, a mai spus Mitropolitul Teofan.
Hramul, regenerator al țesutului social
În timpul împărtășirii credincioșilor, Părintele Arhiepiscop Calinic a vorbit despre dragostea pelerinilor pentru Ocrotitorul Cetății Sucevei.
Orice hram constituie „un fenomen complex – liturgic, social, spiritual și cultural –, o sărbătoare care re-unește comunități, re-generează sensuri și re-face simbolic țesătura socială, construind punți între regiuni, generații și biografii diferite”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
„Înaintea moaștelor unui sfânt, dar mai ales cât stăm la rând, ne confruntăm cu câteva întrebări fundamentale: Ce este viața? Ce este moartea? Ce rămâne după trecerea prin timp? Sfântul Ioan cel Nou este o prezență care subminează ordinea firească a morții și propune o altă ontologie: cea a comuniunii întru Hristos.”
Potrivit unui obicei devenit tradiție, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a redactat și un Decalog la aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, publicat pe site-ul eparhial.
Distincții eparhiale
La final, au fost oferite următoarele distincții:
Crucea „Sfântul Ierarh Dosoftei” (Arhiepiscopia Iașilor)
- Arhim. Melchisedec Velnic, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și starețul Mănăstirii Putna.
Crucea Mitropoliei Basarabiei
- Arhim. Paraschiv Dabija, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților;
- Arhim. Mihail Balan, starețul Mănăstirii Sihăstria Râșcăi și exarh de zonă.
Ordinul „Mușatinii” (Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților)
- Pr. Gabriel-Andrei Gherasă, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Chișinăului;
- Arhid. Iurie Saganovschi, secretar al Cabinetului Mitropoliei Basarabiei.
Prezentare de publicații
Ceremonia a fost urmată de prezentarea a două volume recent apărute la Editura Crimca a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților: Decalogurile. Repere morale pentru omul contemporan, semnat de Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților, și cel de al patrulea volum al publicației eparhiale Candela. Revistă de teologie și cultură.
La slujbă au participat Gheorghe Șoldan, Președintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Rîmbu, Primarul Sucevei, și numeroși clerici și credincioși.
Patru zile de hram
Suita manifestărilor prilejuite de sărbătoarea Aducerii moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a continuat în Cetatea de Scaun a Sucevei cu Parastasul Voievozilor, slujbă de pomenire a domnitorlor Moldovei.
Din program a făcut parte și Procesiunea „Calea Sfinților”, care a reunit duminică seară, la Suceava, peste zece mii de persoane. Manifestările se încheie marți seară cu slujba de Priveghere în cinstea Sfântului Ioan de la Râșca și Secu.
Programul hramului s-a extins pe parcursul a patru zile, timp în care racla cu moaștele sfântului a fost așezată spre cinstire într-un baldachin special din incinta mănăstirii pe care o ocrotește, unde se află și Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
Despre Sf. Ioan cel Nou de la Suceava
Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava s-a născut în jurul anului 1300, în cetatea Trapezunt din Asia Mică, pe malul Mării Negre. Pentru că nu a vrut să se lepede de dreapta credință, a fost martirizat în 1330, la Cetatea Albă.
Moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse la Suceava, cetate de scaun, în 24 iunie 1402, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Ele au fost dăruite de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol cu ocazia recunoașterii canonice a Mitropoliei Moldovei.
Foto credit: Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
