Sfântul Bretanion (sau Vetranion) a fost episcop de Tomis (Constanța de astăzi), în Dobrogea, și s-a făcut cunoscut mai ales datorită luptei sale împotriva ereziei ariene. În vremea aceea, împăratul Valens (364-378) cerceta episcopii, pentru a-i atrage la arianism. Ajuns și la Tomis, pe când se îndrepta spre biserica orașului însoțit de popor mult, a fost întâmpinat de Sfântul Bretanion, care îl aștepta împreună cu clerul și cu poporul ortodox în biserică, și care l-a înfruntat, spunându-i că nu este decât un crez, cel de la Niceea. Împăratul a încercat la rândul său să-l înfrunte pe fericitul Bretanion, dar acesta, ieșind din biserică împreună cu preoții, a mers într-alt loc pentru a săvârși Liturghia. Poporul, urmând episcopului, l-a lăsat pe împărat singur cu alaiul său. Supărat de aceasta, Valens a poruncit ca episcopul Bretanion să fie închis și trimis în exil, însă, la împotrivirea poporului, a fost eliberat. Sfântul Bretanion era sprijinit în lucrarea sa de povețele și exemplul Sfântului Vasile cel Mare, la cererea căruia a trimis în Capadocia moaștele Sfântului Sava de Buzău, care pătimise pentru Hristos în anul 372. Bine povățuind poporul dobrogean, Sfântul Bretanion s-a mutat către Domnul în jurul anului 380, fiind urmat în scaun de Fericitul Gherontie, care avea să fie imul dintre Sfinții Părinți de la al doilea Sinod a toată lumea din Constantinopol, din anul 381.
Sf. Ier. Bretanion, episcopul Tomisului
