Sf. Cuv. Antipa de la Calapodești ocrotitor al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, în cuprinsul căreia s-a născut, a fost cinstit vineri și sâmbătă la Catedrala Arhiepiscopală din Roman. Anul acesta se împlinesc 210 ani de la nașterea sfântului în localitatea băcăuană Calapodești și 120 de ani de la canonizarea sa.
Liturghia a fost oficiată sâmbătă de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, împreună cu Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei.
Din soborul slujitorilor au făcut parte Arhim. Pimen Costea, vicar eparhial, și părinți stareți și duhovnici ai mănăstirilor din cuprinsul Eparhiei Romanului și Bacăului.
Preoția, mandat pentru lucrarea celor sfinte

Părintele Arhiepiscop Ioachim a vorbit despre lucrarea Sfântului Antipa și despre harul preoției care l-a întărit ca să slujească lui Dumnezeu în lavrele monahale din Moldova, Grecia și ținutul îndepărtat al Rusiei.
„Nu oricine, ci cel care este rânduit de Biserică cu un mandat special și în virtutea harului Dumnezeiesc lucrează cele sfinte în Biserica văzută de pe pământ”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Andrei, care a vorbit despre viața Sfântului Antipa de la Calapodești.
Îl cinstesc trei nații ortodoxe

„Bunul Dumnezeu l-a preaslăvit pe acest binecuvântat român din ținuturile noastre, l-a binecuvântat și l-a așezat în calendar și îl cinstesc trei nații ortodoxe”, a spus Episcopul Covasnei și Harghitei.
„Îl cinstesc românii numindu-l Antipa de la Calapodesti, îl cinstesc rușii numindu-l Antipa de la Valaam și îl cinstesc grecii numindu-l Antipa Athonitul, Românul.”
„Hrisoavele ne spun că, trăind în Mănăstirea Valaam, în chilia lui nu era nici pat, nici scaun. În fiecare zi de luni, miercuri și vineri de peste an, precum și în prima sâmbătă a Postului Mare, nu gusta și nu bea nimic, iar în celelalte zile se îndestula cu mâncarea pe care o primea sâmbăta lângă părinții mănăstirii.”
Teologia și trăirea Sfintei Treimi

În încheiere, Preasfințitul Părinte Andrei a vorbit despre slujba Acatistului sfântului scrisă de Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim.
„În rugăciunea de la acatist, atât de frumos mărturisește dogma Sfintei Treimi, de parcă ar fi fost ucenic al Sfântului Părinte Profesor Dumitru Stăniloae”, a spus ierarhul.
„Părintele Dumitru Stăniloae n-a făcut altceva decât a așezat în pagină, a mărturisit dogma Sfintei Treimi, iar Sfântul Antipa de la Calapodești a trăit-o, a arătat-o lumii și n-a făcut altceva decât s-a rugat neîncetat ca Dumnezeu să-i dăruiască un colțișor de rai, așa cum spunea Părintele Sfânt Paisie de la Sihăstria.”
La finalul Sfintei Liturghii, cei doi ierarhi au oficiat slujba Acatistului Sfântului Antipa de la Calapodești.
Sfântul Antipa, vrednic fiu al eparhiei
Cinstirea sfântului la Catedrala din Roman a început de vineri, când Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a oficiat slujba Vecerniei unite cu Litia.

După slujbă, ierarhul, soborul și credincioșii au purtat în procesiune în jurul catedralei icoana și un fragment din moaștele sfântului, apoi Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim și Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul au oficiat Acatistul sfântului .
Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul a vorbit despre sfânt ca vrednic urmaș al apostolilor și a amintit că patru sfinți români sunt născuți în eparhie.
„Începând cu Sfântul Binecredincios Voievod Ștefan cel Mare, apoi urmând cu Sfântul Cuvios Antipa, cu Sfântul Cuvios Visarion și Sfântul Cuvios Mărturisitor Gherasim de la Tismana, acești patru părinți care sunt din ținutul binecuvântat al arhiepiscopiei noastre, ne sunt și rugători și mai ales modele de urmat în împlinirea slujirii pe care o are fiecare dintre noi”, a spus ierarhul.

Răspunsurile liturgice au fost oferite la toate slujbele de Corul psaltic „Diaconia” al Catedralei Arhiepiscopale din Roman, dirijat de Arhid. Alexandru Tecucianu.
Sfântul Antipa de la Calapodești s-a închinoviat la Schitul Brazi, apoi făcut parte din obștile de la Căldărușani, Schitul Lacu, Esfigmenu și Valaam. Proclamarea canonizării sale a fost făcută în Sf. Munte Athos în anul 1906.
Foto credit: Arhiepiscopia Romanului și Bacăului






