Se împlinesc 145 de ani de la nașterea lui George Enescu, considerat cel mai important muzician român, care a iubit muzica, dar și pe Dumnezeu.
George Enescu s-a născut în 19 august 1881, la Liveni, în județul Botoșani. George Enescu a fost al optulea copil al lui Costache Enescu și al Mariei Enescu, singurul care a supraviețuit, ceilalţi fraţi ai săi murind la vârste fragede.
La trei ani, impresionat de un taraf pe care îl auzise cântând într-o staţiune balneară din apropierea satului natal, micul Jurjac a încercat să imite instrumentele: vioara printr-un „fir de aţă de cusut pe o bucată de lemn” („Amintirile lui G. Enescu”, de B. Gavoty), ţambalul cu ajutorul unor beţe de lemn, iar naiul, suflând printre buze.
Tot la trei ani a început să cânte la pian și un an mai târziu, la vioară, întâi îndrumat de tatăl său, apoi, după ureche, cu Niculae Chiorul, un lăutar vestit din Dorohoi. La cinci ani a compus prima sa lucrare, „Ţara Românească, operă pentru vioară şi pian”.
Muzeul Național „George Enescu” consemnează că dovezi ale acestor începuturi apar încă din 1887, când viitorul compozitor avea șase ani. La finalul secolului al 19-lea, Enescu s-a afirmat la Paris, unul dintre marile centre muzicale ale Europei.
Dragostea pentru Dumnezeu
Compozitorul a mărturisit despre credința în Dumnzezu care își are originea încă din copilărie, în volumul Amintirile lui George Enescu, apărut în 1955 și care cuprinde peste douăzeci de conversații radiofonice cu muzicologul Bernard Gavoty.
„Mama era, ca și tatăl meu, fiica unui preot ortodox. Iată-mă, deci, de două ori pecetluit: ca om al gliei și ca mistic. Pământul și religia au fost cele două divinități ale copilăriei mele”.
Lui George Enescu i-a rămas în suflet participarea la slujbele bisericii, în special la o Sfântă Liturghie oficiată de bunicul său în Biserica din Zvoriştea, județul Suceava.
„Am luat parte la o slujbă săvârşită de bunicul şi am rămas extaziat de frumuseţea serviciului… Eram atât de transportat, încât mă închipuiam să văd dacă într-adevăr sunt lângă altar … O aşa slujbă bisericească n-am pomenit şi o voi ţine minte toată viaţa”.
În lucrarea „Lumea de mâine”, marele compozitor a spus: „După umila mea părere, trebuie să fii cu adevărat naiv ca să declari serios că Dumnezeu nu există. Însuși faptul că e invizibil ne face să-L adorăm”.
De la „Poema română” la „Oedipe”
În 1898, el a dirijat la Ateneul Român propria lucrare „Poema română”. Creația sa a îmbinat formația muzicală europeană cu surse de inspirație românești, pe care le-a transformat într-un limbaj artistic propriu.
Cea mai cunoscută operă a compozitorului este „Oedipe”, op. 23, lucrare terminată în 1931 și dedicată Mariei Rosetti-Tescanu, devenită ulterior soția lui George Enescu.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, Enescu a părăsit România și a locuit la Paris, unde a trecut la Domnul în 4 mai 1955.
Memoria muzicianului este păstrată prin Muzeul Național „George Enescu”, prin festivalul și concursul care îi poartă numele, dar și prin programe culturale organizate în țară și în străinătate.
Concursul Enescu va începe duminică
Aniversarea din acest an precede deschiderea Concursului Internațional „George Enescu”, programat la București în perioada 23 august – 19 septembrie.
Competiția este dedicată tinerilor muzicieni și are secțiuni de vioară, pian, violoncel și compoziție. Organizatorii au anunțat un număr record de 819 înscrieri din 55 de țări.
În urma preselecției, 150 de tineri muzicieni au fost invitați la București pentru etapele live ale concursului. Concursul va începe la Ateneul Român cu un concert susținut de Orchestra Națională a Franței, sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru.
„George Enescu ne-a învățat că drumul spre excelență și căutarea adevărului în artă merg mână în mână cu munca susținută și talentul autentic. Atunci când participați la Concursul Enescu 2026, la București, pășiți pe o platformă unde vă puteți arăta realizările și vă puteți celebra propriul parcurs spre excelență”, a trasmis Cristian Măcelaru, Director Artistic, într-un articol ARTEXIM.
În ziua aniversării lui George Enescu, ARTEXIM organizează și proiectul „George Enescu – Poema Română: Immersive Experience”, la MINA – Museum of Immersive New Art din București. Proiectul propune o reinterpretare audiovizuală a lucrării „Poema română” și urmărește să apropie muzica lui Enescu de publicul contemporan, prin imagine, sunet și tehnologie.
Foto credit: Facebook / Muzeul Național „George Enescu”
