Schitul Darvari și „liniștea lui tupilată” – FOTO

Retrași acasă din cauza pandemiei, vă invităm într-un pelerinaj virtual în „liniștea tupilată” a unui loc aparte din centrul Bucureștiului, Schitul Darvari.

Ascuns printre străzile din centrul Bucureștiului, Schitul Darvari este o oază de liniște în agitația și zgomotul necontenit al orașului.

Intrarea în incinta schitului. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
În zilele de sărbătoare, mica biserică devenea neîncăpătoare, iar credincioșii ascultau slujba așezați pe băncile din curtea schitului. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Ctitorit în anul 1834 de către căminarul Mihail Darvari și soția sa, Elena, schitul, care se află pe strada care în prezent îi poartă numele, este înconjurat de ziduri groase. Familia ctitorilor a chemat, în anul 1835, 12 călugărițe de la mănăstirile Pasărea și Ciorogârla, pentru a îngriji de biserică și pentru a cânta la slujbe.

Lăcașul de cult îmbină armonios stilul oltenesc cu cel muntenesc bisericesc. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

De pe site-ul schitului aflăm date interesante despre istoria sa. În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat aşa-numita Lege a secularizării, prin care multe mănăstiri româneşti, majoritatea „închinate“ Locurilor Sfinte, au fost închise. Drept urmare, în 1865, călugăriţele ce vieţuiau la Darvari, au fost trimise înapoi la mănăstirile Pasărea şi Ciorogârla, din apropierea Bucureştilor, iar schitul a fost închis.

Frumoasa cișmea de la intrarea în curte. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

În anul 1869 călugării români de la Schitul Prodromul din Muntele Athos primesc îngăduinţa familiei ctitorilor de a se adăposti aici, în trecerea lor prin Bucureşti, unde veneau deseori pentru strângerea de ajutoare. În schimb, călugării se obligau să săvârşească sfintele slujbe.

Curtea plină de flori oferă ansamblului monahal un farmec aparte. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Umbrele copacilor își desenează formele pe zidurile schitului. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Între anii 1933 şi 1934 generalul de divizie Mihail Darvari – nepotul ctitorului, înlocuieşte din temelie vechiul locaş construind biserica în forma sa actuală, în care îmbină armonios stilul oltenesc cu cel muntenesc bisericesc, şi tot el înnoieşte chiliile de lângă biserică. Planurile de construcţie aparţin arhitectului Gheorghe Simotta, iar pictura interioară în frescă, pictorului Iosif Keber.

Clădirile anexe din incinta Schitului Darvari. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Biserica schitului. Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Regimul comunist închide schitul în anul 1959, acesta devenind biserică de mir ca filie a Bisericii Icoanei.

Fresca cu Cina cea de Taină. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Frescă reprezentând Nașterea Domnului. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Icoana Arhanghelului Mihail de pe catapeteasma bisericii. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Turla Pantocrator. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

După revoluția din 1989 încep lucrări de restaurare a picturii deteriorate, iar în anul 1992, Schitul Darvari cu întreg complexul de clădiri din jur, a fost declarat „monument istoric” de Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice.

Candelabrul împodobit cu icoane. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Prin purtarea de grijă a Părintelui Patriarh Teoctist, la 31 martie 1996, Schitul Darvari redevine aşezământ monahal, iar viaţa la schit reintră pe făgaşul ei firesc.

Arhim. Chiril Lovin la hramul Schitului Darvari. Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Despre Schitul Darvari, Părintele Nicolae Steinhardt spunea că „nu poate să nu atragă prin grația, micimea și liniștea lui tupilată”.

Urmăriți-ne pe Instagram!

Comentarii Facebook


Știri recente