Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii la Catedrala Patriarhală

Biserica Ortodoxă sărbătorește vineri, 17 aprilie 2015, Izvorul Tămăduirii. Cu acest prilej, la Catedrala Patriarhală, Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii este închinată Maicii Domnului. În Sinaxarul zilei ni se spune: Vineri în Săptămâna Luminată, se prăznuieşte sfinţirea Bisericii Preasfintei stăpânei noastre şi Maicii lui Dumnezeu, a Izvorului celui de Viaţă purtător. Se mai face pomenirea minunilor celor mai presus de fire care s-au săvârşit de către Maica lui Dumnezeu în acest sfânt lăcaş.

Slujire arhierească la Catedrala Patriarhală

Numeroşi credincioşi au participat astăzi, 17 aprilie, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală. Sfânta slujbă a fost oficiată de către Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor preoţi şi diaconi. Din soborul slujitor a făcut parte şi arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfinţia Sa a adresat credincioşilor prezenţi un cuvânt de învăţătură. Preasfinţitul Părinte Timotei a arătat că în această săptămână luminată, în aceste zile ale bucuriei şi ale luminii o cinstim în mod deosebit şi pe Fecioara îmbrăcată în lumină, sau îmbrăcată cu soarele aşa cum ne aminteşte Cartea Apocalipsei, pe potrivnica şarpelui şi pe rugătoarea fierbinte pentru neamul omenesc, pentru noi toţi. Fecioara îmbrăcată în lumină este Născătoarea de Dumnezeu, cea pe care Biserica o cinsteşte şi astăzi.

Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii datează din secolul al V-lea

Preasfinţia Sa a vorbit celor prezenţi despre sărbătoarea Izvorului Tămăduirii arătând că aceasta aminteşte de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului când Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (pe când încă nu era în demnitatea împărătească) un izvor cu apă vindecătoare.

„Începutul acestei sărbători coboară până la jumătatea veacului al V-lea, în vremea unui cunoscut împărat bizantin, Marcian, reputat general care a domnit în perioada 450 – 457. În timpul lui unul dintre soldaţii armatei imperiale – Leon (n.r.) – făcând o călătorie dincolo de poarta de aur a cetăţii Constantinopolului a întâlnit un orb care i-a cerut apă de băut. Nu se afla prin preajmă nici un izvor. Leon a auzit însă un glas care îi indica că în apropiere, în pădure, va afla un izvor de unde orbul respectiv îşi va putea ostoi setea. Când a ajuns acolo şi după ce i-a dat apă de băut orbului, aceasta arătând mărinimia soldatului din armata imperială, a auzit un alt glas care îl invita să-i stropească cu apa izvorului şi ochii care nu vedeau soarele şi îndată după ce a stropit cu apă ochii celui orb, acesta a văzut. Aceasta a fost doar o parte a minunii întâmplate în pădurea din preajma Constantinopolului. Acelaşi glas i-a spus că după puţin timp el va ajunge împărat, ceea ce s-a şi întâmplat în anul 457; în locul lui Marcian, acest soldat avea să ajungă împărat al Bizanţului”, a spus Preasfinţia Sa.

Minunile au continuat şi continuă până în vremea noastră la izvorul cel minunat din apropierea vechii cetăţi a Constantinopolului

Recunoştinţa împăratului Leon cel Mare (457-474) faţă de minunea pe care Maica Domnului a făcut-o în viaţa lui a îmbrăcat forma unei frumoase biserici care avea să ocrotească peste veacuri Izvorul Tămăduirii. Aici, a arătat Preasfinţitul Părinte Timotei, s-au întâmplat numeroase minuni, numeroşi oameni primind alinare şi vindecare.

„După ce a ajuns împărat (Leon cel Mare – n.r.) a construit în locul respectiv, lângă izvorul unde s-a vindecat orbul şi unde a auzit glasul care îi profeţea că va ajunge împărat, o biserică şi minunile în acel loc au curs permanent, s-au întâmplat nenumărate vindecări. La izvorul acela alergau nu doar oamenii importanţi ai imperiului aşa cum s-a întâmplat cu 70 de ani mai târziu în cazul împăratului Justinian cel Mare foarte bolnav vreme îndelungată de un edem şi care a căutat vindecare la toţi medicii cunoscuţi în vremea aceea. S-a vindecat doar după ce a băut şi el din apa aceluiaşi izvor. Minunile au continuat şi continuă până în vremea noastră la izvorul cel minunat din apropierea vechii cetăţi a Constantinopolului. Împăraţi, împărtătese, mari generali sau oameni de rând au aflat acolo alinare”, a mai spus Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Maica Domnului este icoana Bisericii

De asemenea, Preasfinţia Sa a subliniat faptul că Maica Domnului este icoana Bisericii şi rugătoare nebiruită pentru noi.

„Biserica, în care se dobândeşte vindecare prin milostivirea lui Dumnezeu şi prin rugăciunile Maicii Domnului, a oferit întotdeauna alinare în suferinţele trupeşti şi sufleteşti fiilor ei. De aceea, Maica Domnului este icoana Bisericii, a acestei Biserici care vindecă, acestei Biserici care tămăduieşte neputinţele trupeşti, dar mai ales neputinţele sufleteşti ale oamenilor. Toţi care vin şi îi cer ajutorul primesc răspuns la rugăciunile lor pentru că ea este, după cum s-a spus, rugătoare nebiruită care nu este refuzată de către Dumnezeiescul ei Fiu”, a mai spus Preasfinţia Sa.

În această zi, în toate bisericile şi mănăstirile, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei – Agheasma Mică.

Comentarii Facebook


Știri recente

Câștigătorii Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul Care vindecă” și ai Concursului Național „Icoana Ortodoxă – lumina credinței” au fost premiați | FOTO

În aula Centrului pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae” din București, au fost premiați luni, 20 mai 2024, câștigătorii Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul Care vindecă” și ai Concursului Național „Icoana Ortodoxă – lumina credinței”.…