La inițiativa mai multor asociații românești din regiunea Cernăuți, Ucraina, părinții Mănăstirii Putna au oficiat sâmbăta trecută un Parastas la care au fost pomenite numele a peste 130 de nord-bucovineni din zonă căzuți în războiul din Ucraina.
Au participat Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, reprezentanții mediului asociativ românesc, preoți din țara vecină și membri ai familiilor celor morți în război. Fotografiile lor au fost puse pe panouri în incinta mănăstirii, iar unele rude au ținut în brațe, pe toată durata slujbei, tablouri cu chipul celor pe care i-au pierdut în război.
La final, Arhim. Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii, a vorbit despre folosul pomenirii celor plecați dincolo, despre greutățile și durerile românilor nord-bucovineni și despre legătura lor cu Putna, unde este înmormântat Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Români care sunt pe Cruce
„Crucea bucovinenilor a fost grea începând din 1774. De aceea Doxachi Hurmuzachi a scris, în Testamentul său, publicat în ziarul Telegraful Român, în 1857, că lasă trei datorii pe care cei șapte copii ai săi trebuie să le aibă permanent în vedere, pentru că o să răspundă pentru ele în fața lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și a urmașilor. Aceste trei datorii sunt: Patria, Limba și Biserica”, a spus părintele arhimandrit.
„Sfântul Ștefan a știut ce înseamnă a purta grijă de sufletele morților. El a pus pietre de mormânt pe mormintele a șapte dintre înaintașii săi, aflate în biserica Sfântul Nicolae de la Rădăuți. Tot el, a construit Mănăstirea Războieni pe osemintele celor care au murit în bătălia de acolo.”
„Pentru că îi iubim pe cei plecați dintre noi, le facem pomenire, ca să îi apropiem de Hristos. Ne rugăm pentru ei și dăm milostenie, așa cum ne îndeamnă Sfântul Ioan Gură de Aur”, a mai precizat starețul Putnei.
„Un bărbat din nordul Bucovinei l-a întrebat acum câțiva ani pe un părinte al mănăstirii: Bunicii mei s-au născut în Imperiul Austriac; părinții mei s-au născut în România cea mare; eu m-am născut în Uniunea Sovietică; copiii mei s-au născut în Ucraina; nepoții mei acum se nasc prin Italia sau prin alte locuri; ce suntem noi? a pus el întrebarea. Răspunsul este unul singur: români. Români care sunt pe Cruce”, a subliniat Arhim. Melchisedec Velnic.
„Dar, indiferent unde am fi, deasupra noastră este Dumnezeu. Un cuvânt intitulat Testamentul lui Ștefan cel Mare, scris în veacul al XVIII-lea, pune în cugetul voievodului aceste cuvinte: Doamne, numai Tu singur știi ce a fost în inima mea. Și continuă, spunând că nici eresurile, nici focul vârstei tinerești nu i-au putut sminti inima lui. Despre care inimă vorbește aici Măria sa Ștefan? Nu despre inima de carne vorbește.”
Cu Hristos în inimă
„Din punct de vedere duhovnicesc, inima omului este adâncul nostru ca oameni, este centrul vieții noastre. Acolo, în adâncul vieții și în adâncul existenței noastre, îl avem pe Hristos de la botez. El a luat chip înlăuntrul nostru. Nădăjduim că cei pe care îi pomenim astăzi au căutat spre inima lor, adică către Hristos. A fi alături de Hristos în veșnicie, în împărăția Sfintei Treimi, acesta este rostul omului pe pământ și acesta este și rostul nostru, al fiecăruia”, a spus părintele stareț.
„Datorie sfântă și frumoasă este ca să-i pomenim pe cei ce au plecat dintre noi. Simțind durerea lor și durerea părinților lor, a soțiilor, a copiilor, a rudelor, a prietenilor, ne rugăm pentru pace și pentru bună așezare a lucrurilor în lumea aceasta. Să ne rugăm ca Dumnezeu să așeze smerenie. Căci în sufletul unde se așază smerenia, acolo se așază Hristos. Și unde se așază Hristos, acolo este și pace”, a mai spus Arhim. Melchisedec Velnic.
Rugăciunea nu are hotare
Părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, din nordul Bucovinei (Ucraina), a mulțumit mănăstirii pentru slujba de pomenire și pentru activitatea de sprijin în favoarea refugiaților.
Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, a apreciat inițiativa și susținerea oferită de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și de mănăstire.
„Apreciem inițiativa societăților românești Golgota, Mihai Eminescu, Valea Prutului și a Centrului media Bucpress de a organiza pomenirea bărbaților de etnie română uciși în războiul ruso-ucrainian și ne îndreptăm cu recunoștință spre familiile îndoliate”, a spus diplomatul român.
„Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și Mănăstirea Putna, prin susținerea demersului comunității românești din Cernăuți, demonstrează solidaritatea cu întreaga societate afectată de acest război și cu durerile etnicilor noștri.”
„Condoleanțe familiilor celor care au fost pomeniți astăzi. Dumnezeu să vă aline sufletul și să vă ajute să duceți mai departe memoria acestor bravi bărbați!” a încheiat Consulul General Irina-Loredana Stănculescu.
„Slujba de pomenire de astăzi este o dovadă a faptului că durerea nu are hotare. Și acele familii îndurerate, care și-au pierdut copiii, tații, frații, soții, nu pot rămâne singuri și nu pot fi dați uitării”, a spus Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, una din organizațiile inițiatoare.
„Noi căutăm să fim alături de ei, să-i consolăm cum putem, însă noi nu știu dacă vom înțelege, dacă vom simți vreodată durerea din inimile lor.”
„Slujba de astăzi este o dovadă a faptului că rugăciunea nu are hotare. Și dacă astăzi, aici la Mănăstirea Putna, s-au înălțat rugăciuni pentru ostașii căzuți în războiul din Ucraina, aceasta este o dovadă a faptului despre care am spus”, a mai spus Nicolae Șapcă.
„Noi la Putna venim să ne bucurăm, dar noi venim la Putna și atunci când suntem triști. Și iată că astăzi a venit în acea zi în care ne pomenim copiii care și-au dat viața ca noi astăzi să putem fi împreună”, a adăugat scriitorul.
Oficiali americani estimau anul trecut la 70.000 numărul ucrainenilor morți în primele 18 luni ale războiului din Ucraina. Presa de limbă română din regiunea Cernăuți publică aproape zilnic anunțuri despre moartea soldaților recrutați din zonă, între care foarte mulți români.
Foto credit: Mănăstirea Putna
