Românii căzuți la Fântâna Albă în 1 aprilie 1941 au fost pomeniţi atât la locul martiriului, cât și la Putna

Români care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, în 1 aprilie 1941, au fost pomeniţi luni la Putna şi Fântâna Albă. 

În 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă au fost masacrați aproximativ 3.000 de români care voiau să treacă în patria mamă, după ce nordul Bucovinei fusese răpit de URSS în urma Pactului Ribbentrop – Molotov. 

La comemorarea de la Fântâna Albă, acum în Ucraina, au participat foarte mulți români din nordul Bucovinei, urmași ai celor care au plecat în 1941 spre Patria-mamă.

Slujba de pomenire a fost oficiată de Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, protoiereul Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, protoiereul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, și alți preoți români din Ucraina și România.

După parastas, au urmat cuvântările și depunerile de coroane de flori.

În prima parte a cuvântului său, arhimandritul Melchisedec Velnic a explicat că libertatea are chipul lui Dumnezeu.

„Ne‑am rugat pentru toți cei care au adormit în locul acesta aici. Ei au purtat o singură vină, au avut o singură dorință: dorința de a fi liberi, de a se manifesta liber în credință, în cultură, în spiritualitate, în ceea ce aveau ei înăuntrul lor”.

„Să nu uităm că libertatea poartă chipul lui Dumnezeu. Libertatea este un dar pe care Dumnezeu ni l‑a dat. Libertatea este cea care ne arată pe noi că suntem, înainte de toate, ființe create după chipul lui Dumnezeu și ne asemănăm cu Dumnezeu când ne manifestăm liber în credința noastră”, a spus stareţul Mănăstirii Putna.

La finalul manifestării de la Fântâna Albă, elevii Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus, au susținut un recital de cântece și poezii inspirate din evenimentele de acum 78 de ani.

În seara aceleiași zile, începând cu ora 19:30, la Mănăstirea Putna, a avut loc o slujbă de pomenire, în fața monumentului dedicat eroilor de la Fântâna Albă.

La final, elevii Grupului „Ai lui Ștefan, noi oșteni” au susținut un recital la lumina lumânărilor.

Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” este închinat jertfei românilor de pretutindeni și din toate timpurile pentru libertate, independență și demnitate națională și, în mod special, românilor care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria.

Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci și o cișmea.

Poarta este trecerea; troița marchează locul jertfei și, așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, iar cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor.

Citeşte şi: La Putna a fost inaugurat Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă”

Foto credit: Mănăstirea Putna

Comentarii Facebook


Știri recente