În urmă cu 125 de ani, la Monastir, în Bitolia, Imperiul Otoman, se năștea Florica Ciumetti, fiica lui Sterie, macedoromân descendent al unei familii de păstori care a ajuns să studieze ingineria la București.
Tatăl ei a fost primul din familia lui care a învățat carte. De la el, Florica a moștenit talentul la matematică și o vorbă înțeleaptă: „Frumos e omul, Doamne, când mintea e regină”.
A vrut să calce pe urmele tatălui, studiind și ea la Politehnică, dar nu a fost admisă, pentru că în vremea ei era de neconceput ca o femeie să urmeze Ingineria. Așa că, în 1919, a dat admiterea la Medicină, facultate pe care a absolvit-o în 1925.
1928: Excelență în SUA

În 1927 s-a căsătorit cu Dumitru Bagdasar, pe care îl cunoștea din anul întâi de facultate, iar cei doi au plecat să-și aprofundeze studiile la Boston, SUA. În America, soțul a devenit colaboratorul preferat al lui Harvey Cushing, fondatorul neurochirurgiei moderne, iar Florica s-a orientat către domeniul nou au neuropsihiatriei pediatrice.
În 1928 românca a devenit prima femeie care a beneficiat de o bursă Rockfeller, o recunoaștere a meritelor care i-a permis să aprofundeze la Universitatea Harvard specializarea aleasă.
Interesul ei pentru domeniu implica o viziune amplă de sănătate publică, care includea instituțiile de ocrotire și recuperare, sistemul de asistență socială și medicală pentru copiii cu probleme neuropsihice și aspecte mai largi care țineau de sănătatea mintală a populației.
Bazele unor noi domenii medicale în țară

Soții au avut oferte pentru a rămâne în SUA, pe care le-au refuzat, fiind animați de dorința de a face ceva pentru România. S-au întors în țară, unde au lucrat în condiții grele la Jimbolia, județul Timiș, apoi la Cernăuți, unde au creat cea mai renumită clinică de neurochirurgie din țară.
În 1933 au ajuns la București, unde dr. Dumitru Bagdasar a organizat prima clinică de neurochirurgie din România (1935), la spitalul care azi îi poartă numele, apoi, în 1945, a devenit Ministru al Sănătății, dedicându-se reorganizării serviciilor de sănătate publică din țară după război.
Între timp, dr. Florica Bagdasar a fondat Centrul de Sănătate Mintală pentru Copii (1946), prima astfel de clinică din România și între primele din Europa, unde erau recuperați copii cu boli neuropsihice.
Prima femeie ministru

Din păcate, tot în 1946, a devenit văduvă, moment în care, datorită renumelui câștigat pe bună dreptate, i s-a propus să preia portofoliul soțului. La instaurarea în funcție a fost primită de Regele Mihai, care a confirmat-o ca Ministru.
A fost unica femeie din delegația oficială a României la Conferința de Pace de la Paris și s-a folosit de cunoștințele personale pentru a aduce ajutoare în România postbelică.
A început o perioadă de luptă cu epidemiile și foametea, dar și cu un regim ostil în practică binelui public: ajutoarele umanitare de la Crucea Roșie erau deturnate, lucrătorii umanitari arestați și așa mai departe.
Educație pentru preșcolari și specializare pentru studenți

În 1948, inaugura la București expoziția „Copilul nostru”, care documenta măsurile de sprijin medical și metodele inovative de educație pe care le concepuse – între care un Alfabetar cu scriere verticală și un Material didactic pentru predarea primelor noțiuni de aritmetică pentru care avea să obțină brevet de inventator în 1969 și care avea să fie patentat și în SUA.
Între timp, a fondat specialitatea de Neuropsihiatrie infantilă în Facultățile de Medicină, devenind primul conferențiar universitar din țară în acest domeniu.
1949-1950 a fost primul an universitar în care a fost predată specialitatea, numită „Psihologie a copilului normal şi patologic”, la Facultatea de Pediatrie a Institutului de Medicină și Farmacie din București.
Acuzații din partea regimului
Din păcate, în 1948 a aflat de la emisiune de știri (!) că a fost demisă din funcția Ministru al Sănătății. Au urmat marginalizarea și atacurile denigratoare venite pe canale oficiale, acuzațiile fiind de „decadență”, „cosmopolitism” și „imperialism american” (ziarul Scânteia, 1953).
În 1957 a fost reabilitată și numită vicepreședintă a Crucii Roșii Române, moment de care a profitat pentru a călători în SUA împreună cu fiica, Alexandra, care a rămas pe continentul american, la adăpost de teroarea comunistă.
Eternizată într-un roman
Fiica a călcat pe urmele mamei și bunicului, devenind astronom și matematician, prima femeie admisă ca profesor de matematică cu normă întreagă la Northwestern University în Statele Unite ale Americii.
Dr. Florica Bagdasar a trecut la cele veșnice în 19 decembrie 1978, moment în care ginerele ei, scriitorul american Saul Bellow, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, a putut aprofunda povestea ei remarcabilă, pe care a eternizat-o în romanul „Iarna decanului”.
Fiica ei, Alexandra, a trecut la cele veșnice anul trecut, la Chicago.
Sursa foto: Docuart.ro (deschidere articol)
Surse documentare: Snpcar.ro; Muzeul Femeilor Remarcabile






