Ziua Martirilor Români din Huedin este marcată în premieră în data de 10 septembrie, după instituirea acesteia prin Legea nr. 156/2026. Comemorarea readuce în atenție drama românilor din nordul Transilvaniei sub ocupația horthystă.
După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, România a fost obligată să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei. Astfel, țara noastră a pierdut peste 43 de mii de km pătraţi şi 2.667.000 de locuitori, dintre care majoritatea români.
Mulțimea revoltată de Dictatul de la Viena
Hotărârea, impusă sub arbitrajul Germaniei naziste și Italiei fasciste, a provocat o puternică reacție în societatea românească, urmată de manifestații împotriva pierderii teritoriului, potrivit unui articol publicat pe site-ul Historia.
Constantin Virgil Gheorghiu descria astfel atmosfera acelor zile în memoriile sale: „Cumplita veste a căzut în plină noapte ca trăsnetul. Ca un tunet. Era ca un cutremur de pământ. Oamenii au coborît în stradă. S-au adunat. Mulțimea se jeluia, mergea în convoi, se îngrămădea la răscruci și în piețele publice”.
Istoricul Nicolae Iorga consemna, la rândul său, în zilele de 3-4 septembrie 1940: „Mari manifestații contra cedării la Cluj (pentru Maniu, proclamat șef al nației), la Sibiu, la București și la Timișoara”.
Represalii brutale
Retragerea administrației românești și instalarea autorităților horthyste în teritoriul cedat au fost urmate de represalii și acte de violență împotriva populației românești.
Huedinul s-a numărat printre localitățile în care schimbarea administrației a fost însoțită de violențe. Trupele horthyste au intrat în oraș în 8 septembrie 1940, iar două zile mai târziu, Protopopul Aurel Munteanu și plutonierul de jandarmi Gheorghe Nicula au fost uciși. În doar 11 zile au fost asasinați aproximativ 1.000 de români din mai multe localități din nord-vestul Translivaniei.
Părintele Mircea-Gheorghe Abrudan a explicat într-un articol publicat pe site-ul BASILICA în anul 2021 că primul protopop de Huedin era considerat de trupele horthyste care au ocupat Ardealul indezirabil și „a fost eliminat fizic, pentru a induce frică, spaimă, disperare în sânul comunității românești și a-i timora, a-i îngenunchea, a-i determina să pășească pe calea refugiului, părăsindu-și vetrele strămoșești”.
În anii următori, peste 12.000 de români au fost concentrați în detașamente de muncă, fiind trimiși în mine, la lucrări feroviare, exploatări forestiere, amenajări de aeroporturi și alte munci grele, în condiții precare.
Evenimente de comemorare a eroilor martiri
La 86 de ani de la acele fapte, memoria celor doi martiri este consacrată oficial prin Legea nr. 156/2026. Actul normativ îl declară pe Protopopul Aurel Munteanu martir și erou al națiunii române pentru activitatea sa culturală, națională, socială și ecleziastică.
„Acordarea prin lege a titlului de Erou şi martir al națiunii române Protopopului Aurel Munteanu este un gest de dreptate istorică, prin care statul român aduce un omagiu unei personalități care a slujit cu devotament Biserica şi poporul român”, a declarat pentru BASILICA părintele Dan Lupuțan, protopopul de Huedin cu prilejul adoptării legii de către Camera Deputaților.
La evenimentele de comemorare a martirilor români din Huedin participă Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
În localitate au loc Sfânta Liturghie și slujba de pomenire a eroilor martiri la Catedrala Moților, care sunt urmate de o procesiune, inaugurarea unei plăci omagiale din bronz și depuneri de coroane la statuia Protopopului Martir Aurel Munteanu.
