În data de 1 octombrie este sărbătorită anual Ziua Internațională a Muzicii, ca un omagiu pentru un limbaj artistic care reușește să unească generațiile, cultura și credința.
Instituită din 1975 de către Consiliul Internațional al Muzicii (IMC), sub auspiciile UNESCO, ideea acestei celebrări a aparținut Lordul Yehudi Menuhin, legendarul violonist și președintele IMC din acea perioadă.
Scopul sărbătorii a fost transmiterea mesajului că muzica poate deveni un instrument al dialogului universal pentru pace și schimb cultural într-o lume fragmentată.
Alegerea datei coincide cu sezonul de toamnă din emisfera nordică. Programul sărbătorii cuprinde organizarea de concerte, ateliere, programe de educație muzicală și manifestări comunitare pe întregul mapamond.
Ca omagiu pentru personalitatea Lordului Yehudi Menuhin, Romfilatelia i-a dedicat o emisiune filatelică, în care sunt regăsiți și violonistul român George Enescu și dirijorul Sergiu Celibidache.
Muzica în tradiția creștină
Alături de dimensiunea sa artistică și culturală, muzica a fost de-a lungul timpului un mijloc al credinței. Această legătură este vizibilă în mod deosebit în tradiția liturgică a Bisericii, unde cântarea este parte din cult.
„Având un fond alcătuit din texte biblice şi imnografice, înveșmântate în podoabă sonoră vocală, muzica bisericească îi cheamă pe oameni la preamărirea lui Dumnezeu: Lăudaţi pe Domnul, că bine este a cânta; Dumnezeului nostru plăcută Îi este cântarea (Psalmul 146, 1). Ea poartă în sine bucuria mărturisirii lui Hristos”, transmitea Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul Festivalului-Concurs „Lăudați pe Domnul!” din 2025, dedicat promovării cântării psaltice.
Biserica Ortodoxă Română a dedicat în 2023 un an comemorativ psalților și imnografilor ortodcși. Cântarea bizantină a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO în 2019.
Totodată, în data de 1 octombrie este sărbătorit Sfântul Roman Melodul, unul dintre cei mai mari imnografi. Când slujea ca diacon în Constantinopol, a cântat condacul „Fecioara astăzi”, inspirat de însăși Maica Domnului.
Credința transpusă în muzica laică
Arta și credința pot crea capodopere împreună, mai ales în domeniul muzicii, experiența religioasă devenind inspirație pentru compozitori. Unul dintre aceste nume asociate în mod deosebit cu această întâlnire dintre muzică și spiritualitate este compozitorul estonian Arvo Pärt.
Născut în 11 septembrie 1935, în Paide, Estonia, a avut un parcurs inspirat din literatura religioasă și tradiția Bisericii răsăritene.
A studiat compoziția la Conservatorul din Tallinn și s-a afirmat în anii 1960 ca una dintre figurile avangardei muzicale est-europene.
Această etapă a creației sale a fost influențată de apropierea de credință, de literatura religioasă, de cântul gregorian, de polifonia medievală și de tradiția muzicală ortodoxă. În aceeași perioadă, compozitorul a descoperit scrierile Sfântului Siluan Athonitul și s-a convertit la Ortodoxie.
Arvo Pärt este considerat cel mai mare compozitor al Estoniei, fiind numit de mai multe ori cel mai interpretat compozitor în viață din lume, conform clasamentelor anuale compilate de Bachtrack, o platformă britanică specializată în analiza muzicii. La finalul lunii august a fost distins cu Medalia Goethe 2026.
