„Recunoștința este firescul demnității omului”, a spus Patriarhul României duminică, explicând Evanghelia vindecării celor 10 leproși. Ca și creatură, omul este dator să răspundă cu recunoștință la iubirea smerită și milostivă a Creatorului său. Iar rugăciunea supremă de recunoștință a omului este Sfânta Liturghie. Prin ea, Biserica devine conștiința euharistică („mulțumitoare”) a universului.
Părintele Patriarh Daniel a subliniat în primul rând că recunoștința samarineanului a izvorât din atitudinea lui smerită. Astfel, cele două virtuți sunt strâns legate între ele. „Tocmai pentru că era obișnuit cu umilirea, cu marginalizarea, acest samarinean era un om smerit și răbdător. Și smerenia lui multă a cultivat în el recunoștința”, a spus Preafericirea Sa.
„Iisus nu are nevoie de laudă, dar subliniază faptul că recunoștința este o datorie morală a omului și, mai mult decât atât, un semn al sănătății sufletului”, a subliniat Părintele Patriarh Daniel.
„Cu alte cuvinte, cei 10 leproși s-au vindecat de lepra trupului, dar numai unul s-a vindecat și de lepra sufletului, care este nerecunoștința. Este o stare de infirmitate, sau de boală nerecunoștința, o stare de nesimțire spirituală. Această stare de nesimțire duhovnicească a sufletului este aici interogată de Mântuitorul Iisus Hristos prin întrebarea: Dar cei nouă unde sunt?”
„Biserica a învățat că cea dintâi activitate a omului credincios trebuie să fie recunoștința, care în limba greacă se numește euharistia”, a precizat Patriarhul României.
Prin recunoștință ne redăm pe noi înșine și universul Creatorului
„Euharistia înseamnă recunoștință, sau mulțumire. De aceea, rugăciunea cea mai solemnă, cea mai bogată și cea mai sfântă a Bisericii este Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie euharistică, când Biserica, fiind conștiința întregii creații, aduce mulțumire Creatorului pentru binefacerile cunoscute și necunoscute, arătate și nearătate, adică cel vizibile și cele invizibile, primite de la Dumnezeu.”
„Această rugăciune de mulțumire este rugăciunea supremă de recunoștință. De ce? Pentru că lumea a fost creată de Dumnezeu din iubire milostivă, ca fericirea, pacea și bucuria Preasfintei Treimi să fie împărtășite unei mulțimi de persoane create după chipul lui Dumnezeu, adică îngerilor și persoanelor umane, pentru că Dumnezeu dorește ca să împărtășească bunătatea Sa, iubirea Sa ființelor pe care le-a creat”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„Când Biserica arată recunoștință în Sfânta Liturghie, ea mulțumește nu doar pentru comunitatea locală unde se săvârșește liturghia, ci pentru Biserica întreagă, de la o margine la cealaltă a pământului, și pentru toate generațiile, de la început și până la sfârșitul veacurilor. Și pentru întreg universul material.
De aceea la slujbă se rostesc cuvintele: Ale Tale dintru ale Tale, Ție-Ți aducem de toate. „Țn numele a toată existența creată și pentru binele întregii existențe create. Aici Biserica este conștiința euharistică, recunoscătoare, sau mulțumitoare a întregului univers creat”, a subliniat Patriarhul României.
Răspunsul lui Dumnezeu este ca și El să Se dăruiască nouă
„Sfânta Recunoștință, sau Sfânta Euharistie, primește ca răspuns pe Hristos Însuși. Noi oferim ceea ce putem oferi: pâine și vin. Dar, prin lucrarea Duhului Sfânt, prin invocarea Duhului Sfânt, primim Trupul și Sângele lui Hristos”, a aprofundat Preafericirea Sa.
„Oferim daruri lui Dumnezeu și-L primim pe Dumnezeu Care, din iubire pentru oameni, S-a făcut tocmai ce iubea, adică Om – pe Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos spune: Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică.”
„Noi trăim din milostivirea lui Dumnezeu, cum spune poetul nostru național, Mihai Eminescu: Din mila Sfântului / Facem umbră pământului”, a adăugat Patriarhul României.
„Adică din milostivirea lui Dumnezeu folosim soarele, lumina și căldura soarelui creat de Dumnezeu, folosim roadele pământului creat de Dumnezeu, nu făcut de noi, folosim apa și aerul create de Dumnezeu. Fără acestea, omul nu poate trăi. Existența noastră biologică este în primul rând darul lui Dumnezeu. Și apoi toată activitatea noastră spirituală este darul lui Dumnezeu – dar al conlucrării noastre cu harul său sfințitor și dătător de bucurie și de pace.”
Să fim recunoscători față de cei care ne-au născut și ne-au format
„Acest samarinean rugător și recunoscător a devenit un dascăl al credinței și al comportamentului pentru noi”, a recapitulat Preafericirea Sa.
„În această Duminică, Evanghelia ne îndeamnă să fim recunoscători față de Dumnezeu, Care ne dăruiește viața și sănătatea, și față de toți cei care au contribuit la creșterea noastră fizică și spirituală și la ajutorarea noastră: să mulțumim părinților după trup, care ne-au născut, să mulțumim educatorilor, profesorilor, duhovnicilor și tuturor celor care ne-au ajutat să creștem spiritual, să ne cultivăm, să ne formăm profesional și tuturor celor care ne-au ajutat în situații dificile”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„Și astfel vom preamări pe Dumnezeu și vom aduce bucurie în jurul nostru, cultivând recunoștința ca stare de sănătate a sufletului recunoscător, iubitor și mulțumitor față de Dumnezeu și semeni”, a încheiat Patriarhul României.
Foto credit: Arhiva Ziarul Lumina
