Răzvan Clipici descrie virtuțile sfintelor recent canonizate: Smerenia, dragostea de aproapele, curajul mărturisitor

Răzvan Mihai Clipici, Consilier Patriarhal la Sectorul Cultură, Pictură și Restaurare al Administrației Patriarhale, a explicat într-un interviu pentru Hotnews.ro, virtuțile femeilor recent canonizate de Patriarhia Română și criteriile pe baza cărora s-a luat decizia includerii lor în calendarul bisericesc.

„Dragostea pe care o manifestă oamenii față de o anumită persoană este primul criteriu. Apoi se analizează celelalte aspecte din viața acelei persoane”, a spus consilierul patriarhal.

Biserica nu face sfinți, ci constată sfințenia

El a amintit etimologia cuvântului „canonizare”, care provine din cuvântul ebraic kaneh și înseamnă „normă, măsură”, și a subliniat că „nu Biserica îi face sfinți pe anumiți oameni, ci ei și-au sfințit viața prin harul lui Dumnezeu, iar Biserica nu face decât să constate ceea ce este evident, adică sfințenia din viața unui om”.

Răzvan Clipici a explicat și cum identifică Biserica semnele sfințeniei. „Nu avem un șablon. Adică unii au avut harisma propovăduirii, a apropierii de oameni, a îndrumării duhovnicești. Alții s-au remarcat printr-un curaj mărturisitor extraordinar în închisoare sau unii chiar dintre ei au fost omorâți pentru credința lor în Hristos”, a spus el.

„Alții s-au remarcat printr-o asceză deosebită, cum este, de pildă, cazul Sfintei Elisabeta de la Pasărea, care 16 ani a viețuit în Munții Giumalău, în deplină izolare de lume, în creierii munților, la propriu. Acolo ea a ajuns la această stare a rugăciunii contemplative.”

Virtuțile sfintelor

„Cred că sunt câteva virtuți comune pe care le au: smerenia desăvârșită, în cazul tuturor, dragostea față de aproapele și curajul mărturisitor. Pentru că în cazul fiecăreia dintre ele vedem, poate mai evident decât în cazul unor bărbați, un curaj poate chiar nebunesc”, a mai precizat consilierul patriarhal, amintind de decizia Sf. Blandina de la Iași de a părăsi casa fiului când acesta i-a cerut să renunțe la practicarea credinței.

Consilierul patriarhal a subliniat că o parte dintre aceste sfinte „au fost mame foarte devotate și care, după trecerea la Domnul a soților lor, au ales să intre în mănăstire”.

El a oferit ca exemplu, între altele, pe Sfânta Filotimia de la Râmeț, mamă a 12 copii, între care și pe Sfântul Dometie de la Râmeț, canonizat anul trecut. Despre această sfântă a dat mărturie însuși Sf. Porfirie Kavsokalivitul, canonizat între timp de Patriarhia Ecumenică – cu toate că sfântul grec nu o cunoștea personal, a fost înștiințat de Dumnezeu.

Răzvan Clipici a relatat și exemple concrete din viața sfintelor, așa cum au fost consemnate sau mărturisite de contemporanii lor.

„Mă gândesc la Sfânta Antonina de la Tismana, o sfântă care este contemporană cu noi, a trecut la Domnul în 2011. Avea exact aceeași virtute a smereniei, a dorinței de a nu fi cunoscută viața ei sfântă de către ceilalți. Această lucrare întotdeauna e împodobită de Dumnezeu cu multe harisme duhovnicești”, a explicat consilierul patriarhal.

De exemplu, „deși sfânta nici măcar nu știa să citească, maicile din Mănăstirea Tismana spuneau că atunci când era pusă să citească la Psaltire, citea impecabil”. Iar maicile de la Tismana au povestit că lua pe puii de ursoaică de urechi, îi dădea la o parte și ei se gudurau pe lângă ea, împreună cu ursoaica.

Modele de urmat

„Cred că ar trebui să rămânem cu modelul vieților acestor sfinte femei sau acestor sfinți. Pentru că, dacă calculăm canonizările care au fost făcute și în 2025, și în 2026, avem de-a face cu 36 de sfinți care fac parte din calendarul nostru, incluzând aici și pe cei patru sfinți aghioriți athoniți, care au fost canonizați de Patriarhia Ecumenică, dar care au fost de naționalitate română”, a concluzionat Răzvan Clipici.

„Cred că trebuie să-i avem ca model.”


16 noi sfinți români au fost proclamați în 2025, iar anul acesta a fost proclamată canonizarea a 16 femei românce cu viață sfântă. Lor li se adaugă sfinți aghioriți români recent canonizați de Patriarhia Ecumenică: Sf. Cuv. Nifon Prodromitul, fondatorul Schitului Românesc Prodromu, Sf. Cuv. Nectarie Protopsaltul, supranumit Privighetoarea Sfântului Munte, Sf. Cuv. Dionisie Vatopedinul de la Colciu și Sf. Cuv. Petroniu de la Prodromu.

Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Raluca Ene


Știri recente