La împlinirea a 70 de ani de la moartea compozitorului George Enescu, virtuozul violonist Radu Chișu, fondator, director și concertmaestru al Cameratei Regale a acordat pentru Basilica.ro un interviu despre felul în care muzica îți poate schimba viața:
„Enescu te poate schimba, limbajul lui este nemaiîntâlnit”.
Basilica.ro: Dacă vă nășteați în urmă cu 500 de ani ați fi descoperit începuturile viorii, un instrument de coarde cu arcuș, cunoscut pe atunci în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, sub denumirea de rebab. Apoi ați fi fost martor al evoluției sunetelor nostalgice devenite cunoscute în Europa prin Stradivarius, Guarnerius și Amati.
În secolul al XIX-lea, vioara a devenit tot mai prezentă în orchestre, mai ales în contextul revoluției industriale. Dumneavoastră însă v-ați născut la finele secolului al XX-lea și ați avut șansa de a studia cei mai importanți violoniști de până acum. Când a avut loc prima întâlnire cu vioara și cine v-a inspirat în alegerea acestui instrument muzical?
Radu Chișu: Pentru mine, spre deosebire de alți instrumentiști, deși provin dintr-o familie de muzicieni, primul contact a fost chiar la școala de muzică, în clasa I, cu instrumentul pe care îl studiez. Și spun „studiez”, pentru că este într-adevăr un studiu continuu, până când plecăm din acest loc minunat. Tatăl meu, din păcate, nu mai este printre noi, a fost oboist și dirijor. Și unul foarte bun, dacă pot adăuga. Mama mea este pianistă și dirijoare de cor. Deci pot spune că am avut surse de inspirație.
Pasiunea a venit mult mai târziu. Probabil că există și copii care sunt pasionați de un instrument anume și studiază extrem de mult, ca și cum ar exista o legătură strânsă între ei și acel instrument. Există astfel de cazuri — se numesc copii minune, dar nu a fost și cazul meu. Pasiunea a venit mai târziu, după clasa a V-a, a VI-a. O cauză a întârzierii a fost și sunetul pe care-l scoteau viorile pe care copiii le folosesc în clasa I.
Radu Chișu în copilărie alături de prof. Alexandru Ionescu. Foto credit: Radu Chișu
Întâlnirea cu Roni Rogoff
Basilica.ro: Sunteți violonist de excepție și concertmaestru al Cameratei Regale, fiul renumitului oboist Radu Chișu, fost prim-solist al Filarmonicii „George Enescu”. Ați avut parte de o educație muzicală aleasă, pe care ați continuat-o cu devotament, mai ales astăzi când cei mai mulți instrumentiști încearcă să acapareze publicul prin stringență.
Vă diferențiați prin fidelitatea pe care o acordați în fața mesajelor compozitorilor. Din câte știu, traiectoria dvs. a fost marcată și de un profesor violonist din America. Ce v-a învățat prof. Roni Rogoff despre muzică?
Radu Chișu: Roni Rogoff, un muzician de mare calibru. Și, bineînțeles, ca toți marii muzicieni pe care i-am cunoscut, un om de o calitate rară. L-am întâlnit în 2012, cu ocazia Festivalului „Sergiu Celibidache”, care s-a desfășurat atunci în București. A fost o întâlnire pur întâmplătoare. Sau poate nu. Dar mă bucur foarte mult că l-am cunoscut.
Sunt unele întâlniri în viață care îți schimbă cursul. Asta a fost una din acele întâlniri. În momentul în care l-am auzit vorbind despre muzică și despre abordarea sa, pur și simplu m-a atras și nu am avut niciun dubiu că avea dreptate. Desigur, întâlnirile noastre au continuat. Am petrecut apoi două săptămâni la München, la un masterclass, unde nu doar că mi-a predat multe lucruri, dar m-a introdus în fenomenologia muzicală a lui Sergiu Celibidache — o abordare adesea greșit înțeleasă și de muzicieni, și de publicul larg. Am legat o relație personală frumoasă.
Enescu te poate schimba
Basilica.ro: Compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog, George Enescu a fost descris de renumitul violonist David Oistrah drept artistul care urmărea descoperirea ideii compozitorului. Autor al Rapsodiilor române, Simfoniilor și operei Oedip, Enescu scria în secret, compunând simultan mai multe lucrări, pe care le purta în minte ani întregi.
Când era întrebat de jurnaliști despre lucrările compuse, Enescu răspundea cu umor, dând din cap, semn că piesa era încă în gând, nefiind scrisă pe portativ. Considerați că George Enescu a avut o influență asupra dvs. de-a lungul carierei?
Radu Chișu: Oh, da! Enescu te poate schimba. În primul rând, trebuie menționat că limbajul pe care îl folosește Enescu este unul cu totul și cu totul deosebit, neîntâlnit, din punctul meu de vedere, la niciun alt compozitor. Bineînțeles că este mai dificil de descifrat și muzica lui este foarte complexă, dar, în momentul în care reușești să faci toate lucrurile așa cum au fost scrise de el — cu toate acele detalii, unele note având chiar și 3-4 indicații —, îți dai seama că este o muncă enormă.
În același timp, în momentul în care reușești să redai mesajul așa cum a fost scris, totul devine foarte clar și muzica este extrem de bine primită de public.
Basilica.ro: Au existat mai multe interpretări enesciene. Cum considerați că ar trebui interpretat Enescu în actualitate? În ce cheie trebuie înțeles?
Radu Chișu: Nu știu dacă „interpretat” este cuvântul potrivit. Poate mai degrabă „descifrat”. Poate că, înainte de toate, ar trebui să descifrăm mesajul, iar abia apoi să-l interpretăm. Poate că, dacă reușim să descifrăm mesajul așa cum a fost lăsat, nu vom mai simți nevoia să-l interpretăm. Sau poate vom simți, dar măcar avem un punct de pornire.
Drepturile de autor
Basilica.ro: După 1989, creația lui George Enescu a fost fragmentată în România. Lucrările pentru pian, pentru vioară şi pian, Octetul, Dixtuor-ul, liedurile au rămas în atenţia multor instrumentişti, solişti vocali şi profesori de canto, în timp ce Simfoniile și Suitele simfonice au devenit rar prezente în concerte, fiind accesibile mai ales prin radio și înregistrări. Cum se explică acest fenomen?
Radu Chișu: Majoritatea partiturilor compuse de George Enescu se află sub drepturile de autor ale editurilor franceze Salabert și Enoch. Sunt absolut convins că, odată cu împlinirea a 70 de ani de la moartea lui, iar odată ce i se vor recunoaște pe deplin meritele și i se vor ridica drepturile, va fi cu siguranță mult mai cântat – nu doar aici, în România, ci și peste hotare.
Basilica.ro: Sunteți fondator și director al Cameratei Regale, una dintre cele mai prestigioase orchestre din România. Care este povestea din spatele cortinelor?
Radu Chișu: Camerata Regală este sufletul meu, ca să spun așa. Proiectul a pornit din inițiativa a șase tineri, printre care mă număram și eu. Ceilalți membri fondatori sunt Raluca Ouatu, care în prezent este directorul artistic al Cameratei, Constantin Grigore, dirijorul principal al orchestrei, și alți trei colegi: Monica Bălășoiu, Răzvan Apetrei și Alexandru Mija.
Inițiativa noastră a fost aceea de a crea o orchestră în care să aprofundăm anumite aspecte ale muzicii, pe care, din perspectiva noastră de atunci, le simțeam insuficient explorate în alte orchestre. Bineînțeles, în primii ani a fost destul de dificil să menținem o activitate constantă, dar astăzi Camerata Regală este, cred eu, o orchestră cu un nume răsunător, cel puțin în România. Continuăm să facem tot ce putem pentru a păstra acest standard ridicat.
Camerata Regală a fost înființată în data de 13 decembrie 2009 și este o prezență constantă în Festivalul Internațional George Enescu. În data de 1 Decembrie 2019, Camerata Regală a reprezentat România la Liège – Belgia, în cadrul Festivalului Internațional de Arta Europalia, printr-un concert extraordinar, prilejuit de Ziua Națională a României. Intitulat „Rapsodiile Române” (Rhapsodies roumaines), concertul a oferit ocazia celor prezenți să redescopere creațiile unora dintre cei mai importanți compozitori români.
Basilica.ro: Ce ne puteți spune despre concertul de Ziua Regalității, care va avea loc în data de 10 mai?
Radu Chișu: Este concertul nostru anual dedicat Zilei Regalității. Anul acesta vom avea onoarea de a avea în sală întreaga Familie Regală a României. Prezența lor ne onorează de fiecare dată.
Artiștii invitați la acest concert sunt de asemenea excepționali. Violonista Mihaela Martin, una dintre cele mai remarcabile artiste românce, care face cinste României oriunde merge în lume, va urca pe scenă alături de Michael Barenboim, fiul celebrului dirijor și pianist Daniel Barenboim. Cei doi vor interpreta Simfonia Concertantă de Wolfgang Amadeus Mozart.
La pupitrul Cameratei se va afla maestrul Constantin Orbelian, un dirijor cu o impresionantă carieră internațională, pe care îl așteptăm cu mare bucurie. De-abia așteptăm să-l avem în fața noastră, pe scenă! Vă așteptăm cu drag!
Sursă foto: Radu Chișu
