PS Timotei Prahoveanul: Sfântul Ioan Iacob este un model de înaltă trăire duhovnicească

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a afirmat luni în cadrul omiliei rostite cu ocazia hramului mănăstirii Chiajna că „Sfântul Ioan Iacob ne-a adus multă bucurie pentru că este cinstit nu doar în țara de origine, ci în întreaga lume Ortodoxă, mai ales în Țara Sfântă, fiind singurul sfânt român canonizat de Patriarhia Ierusalimului”.

Ierarhul a evidențiat în cadrul predicii sale aspecte din viața sfântului care reprezintă pentru creștini „un model de înaltă trăire într-un veac zbuciumat de conflagrațiile mondiale”.

În 1913 s-a născut în „familia unor părinți săraci, dar bogați în virtuți și-n fapte creștinești”. La botez a primit din partea părinților săi, Maxim și Ecaterina, numele Sfântului Proroc Ilie.

A rămas orfan de mamă la 6 luni iar la 3 ani de tată.

Ilie Iacob a rămas în grija bunicii,  urmând școala în satul natal și apoi într-o localitate din Bucovina, unde, a spus Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, „s-a dovedit a fi cel mai preocupat de studiu”.

Monah la Mănăstirea Neamț

Vorbind despre vocația monahală a sfântului, Preasfinția Sa a spus că „Sfântul Ioan Iacob Românul reprezintă monahul care și-a aflat prietenia în Dumnezeu”.

În urma sfatului duhovnicului său, Arhimandritul Eugen Laiu, a intrat în monahism în 1932 la Mănăstirea Neamț.

A avut două ascultări importante, a menționat ierarhul, „una de bibliotecar în cea mai vestită bibliotecă cu manuscrise și cărți rare, și ajutor la infirmerie”.

În săptămâna dinaintea Sfintelor Paști din 1936 a fost călugărit.

Viețuitor în Țara Sfântă

„Împreună cu alți doi călugări a plecat în Țara Sfântă unde din cauza situației de război a fost reținut într-un lagăr de pe muntele Eleonului aproximativ 2 ani” a spus ierarhul.

La recomandarea superiorului Bisericii Ortodoxe Române la Ierusalim, Victorin Ursache, avea să fie hirotonit ieromonah în 1947 la Golgota și preot în biserica Sfântului Mormânt.

Timp de 5 ani a fost egumen la Schitul românesc de la Iordan.

„În ultimii 8 ani de viață, a pustnicit pe Valea Hozevei”, menționat Preasfinția Sa.

„Măcinat de boli” a trecut la domnul în 5 august 1960 la vârsta de 47 de ani

În finalul omilei sale, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a afirmat că „cei 47 de ani au fost dedicați în întregime lui Dumnezeu, împletind în mod armonios rugăciunea, privegherea, studiul și scrisul, iar în Țara Sfântă s-a arătat următor al sihaștrilor de altă dată”.

Mănăstirea Chiajna

Construcţia Mănăstirii Chiajna a început în prima parte a domniei a lui Alexandru Vodă Ipsilanti (1725-1807).

În a doua jumătate a anului 1821, așezământul monahal a fost distrus de trupele turcești.

Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a hotărât la 1 iulie 2008 reînfiinţarea Mănăstirii „Doamna Chiajna”.

În anul 2012 a fost construită o biserică din lemn, în stil maramureșean în care se află moaștele Sfântului Ioan Iacob Hozevitul și ale Sfântului Efrem cel Nou, precum și o copie a Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului ,,Portărița” de la Mănăstirea Iviru- Sfântul Munte Athos.

Vezi mai multe fotografii în galeria foto.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente