Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, a oficiat vineri Sfânta Liturghie la hramul Mănăstirii „Sfântul Sava” din Berzunți, județul Bacău.
Cu acest prilej, la sfântul așezământ a fost adusă, de la Catedrala Arhiepiscopală din Roman, icoana cu un fragment din moaștele Sf. Visarion de la Lainici, originar de pe meleaguri băcăuane.
Părintele episcop vicar a explicat de ce „Sf. Visarion de la Lainici colindă Țara de Jos a Moldovei binecuvântând credincioșii din zona de origine”.
Născuți în eparhia Romanului și Bacăului

„Anul 2025, după cum știți, a fost rânduit de Sfântul Sinod ca Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. Au fost trecuți în calendar 16 sfinți români – fie mari duhovnici, fie martiri. Între aceștia, șapte sau opt sunt moldoveni, iar doi sunt din Bacău”, a amintit Preasfinția Sa.
Cei doi noi sfinți originari din ținutul băcăuan sunt: Sf. Cuv. Gerasim Iscu, născut la Poduri și ajuns stareț al Mănăstirii Tismana, mort în temniță în noaptea de Crăciun, după ce și-a spovedit torționarul; și Sf. Cuv. Visarion Toia, din Secuienii Bacăului, ajuns stareț al Mănăstirii Lainici și ucis cu ură de un militar comunist din cei care ocupaseră mănăstirea la ordinele noului regim.
„Moaștele lui se păstrează la Lainici, iar o părticică din ele a fost așezată într-o frumoasă icoană dăruită Arhiepiscopiei noastre. Această icoană va fi păstrată în Catedrala Arhiepiscopală din Roman, deoarece Sfântul Visarion a fost o vreme și cântăreț la strana Episcopiei, la Biserica Sfintei Parascheva din Roman.”
Sf. Cuv. Sava cel Sfințit, Părintele Călugărilor

Partea principală a cuvântului de învățătură a fost dedicată vieții Sfântului Cuvios Sava cel Sfințit, pe care ierarhul l-a numit „luminătorul monahilor de-a lungul veacurilor”.
„Este numit Părintele Călugărilor pentru că, prin atâta răbdare, nevoință și rugăciune, a reușit să adune în jurul său mulțime de părinți monahi”, a spus Preasfințitul Părinte Teofil Trotușanul.
„Viața lui nu a fost ușoară, dar trei calități l-au condus și l-au ajutat în această viețuire monahală – calități care ne folosesc și nouă, dacă le punem în suflet: ascultarea, rugăciunea neîncetată și smerenia.”

În continuare ierarhul a amintit rolul marcant pe care rânduiala vieții din mănăstirea întemeiată de Sf. Sava în Pustiul Iudeii l-a avut în istoria Bisericii.
„Hramul Sfântului Sava este cea mai frumoasă sărbătoare din Țara Sfântă după Paști. În Pustia Iudeii se adună atunci toți călugării din Țara Sfântă”, a precizat Preasfinția Sa.
„Vin și părinții de la Sfântul Mormânt și de la celelalte mănăstiri mari, în frunte cu Patriarhul Ierusalimului. Slujba începe seara, la ora 20, și se termină a doua zi dimineață, la ora 8, după o priveghere de 12 ore după tipicul cel mare.”
Recunoștință pentru slujirea în comuniune

Din soborul slujitor la hramul Mănăstirii Berzunți au făcut parte Arhim. Nicolae Dănilă, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Arhim. Benedict Carp, starețul sfântului așezământ și alți clerici invitați.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul maicilor de la Mănăstirea Pogleț, județul Bacău, care au dat stranei o atmosferă de rugăciune și solemnitate.
„Preasfinția Voastră ne-ați adus cuvânt de învățătură și bucuria comuniunii cu Dumnezeu. Ne cerem iertare Sfântului Sava pentru anii în care nu am dat zilei sale cinstea cuvenită și, de astăzi, promitem că vom prăznui hramul cu și mai multă rânduială și frumusețe”, a spus la final Părintele Stareț Benedict Carp.
„Vă mulțumim pentru că ați venit în mijlocul nostru, căci noi, toți, avem o identitate doar dacă trăim în comuniune sfântă cu Arhiereul nostru. Părintele nostru Arsenie ne spunea foarte des: Un preot fără episcop se aseamănă cu un policandru fără curent. Un preot fără episcop este doar un purtător de veșminte.”
Despre Mănăstirea Berzunți
Mănăstirea Berzunți este unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din eparhie. A fost construită în 1829 de ieromonahul Varlaam și ieroschimonahul Vasile.
În 1962, a fost închisă și lăsată în paragină, dar după 1990 a fost redeschisă și încredințată Părintelui Protosinghel Arsenie Voaideș, care a reorganizat întreaga viață monahală.
Hramul principal al mănăstirii este „Schimbarea la Față”.
Foto credit: Arhiepiscopia Romanului și Bacăului






