„Catedrala Patriarhală, cu o istorie de peste trei secole și jumătate, a străbătut veacurile păstrând frumusețea arhitecturii și actualitatea utilității”, a spus Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop vicar patriarhal, marți seară, în ajunul hramului istoric al Catedralei Patriarhale.
„În spațiul românesc există o adevărată tradiție a ctitoririi de biserici de către voievozi sau domnitori, iar dărnicia și dragostea lor față de Biserica lui Hristos a adus pentru unii chiar canonizarea, ca formă de recunoștință (Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab etc.)”, a spus ierarhul în cuvântul de învățătură de la slujba Privegherii oficiată în Catedrala Patriarhală.
„De-a lungul secolelor, în ctitoriile vechilor voievozi, zeci de generați de creștini mireni, dar și monahi și-au sfințit viața și au dobândit mântuirea.”
Preasfinția Sa a prezentat un scurt istoric al catedralei: „Se cuvine ca noi, cei de azi, să cunoaștem mai multe despre viața și împrejurările în care ctitorii au hotărât să ne lase o moștenire ca această zidire care a traversat secole de istorie”, a spus părintele episcop vicar patriarhal.
Istoria Catedralei Patriarhale
Catedrala Patriarhală din București a fost întemeiată de domnitorul Țării Românești Constantin Șerban Basarab (1654-1658; 1660), care a făcut și donații Bisericii Nașterii Domnului din Bethleem și mănăstirilor din Sf. Munte Athos.
Sfântul lăcaș a fost construit pe Colina Podgorenilor, în dreptul Curții Domnești. „După numele ctitorului, sfântul lăcaș a fost închinat Sfinților Împărați Constantin și Elena și va domina de atunci, din înălțimea colinei, întregul oraș, având să ajungă cu timpul catedrală mitropolitană și apoi patriarhală, precum și cel mai însemnat centru bisericesc și spiritual al țării”, a amintit Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul.
Constantin Șerban Basarab nu a apucat să vadă biserica finalizată, dar urmașul său pe Tronul Țării Românești, Mihnea al III-lea (1658-1659), fiul domnitorului Radu Mihnea, ctitorul mănăstirii Radu Vodă, a sfințit ctitoria.
„Slujba de târnosire, descrisă de învățatul diacon Paul de Alep, s-a făcut cu alai mare și a fost săvârșită de patriarhul Macarie al Antiohiei, aflat în țară, de mitropolitul Ștefan al Ungrovlahiei și de episcopii de Râmnic și Buzău, înconjurați de egumenii mănăstirilor bucureștene, de față fiind domnitorul, boierii și mulțime de credincioși”, a precizat episcopul vicar patriarhal.
„După câțiva ani, în anul 1668, printr-un act domnesc emis de un nou domnitor: Radu Leon Voievod (1664-1669), această biserică de mănăstire devine, în mod oficial, reședință și catedrală a Mitropoliei Țării Românești. În timpul domniei lui Radu Leon, în anul 1665, această biserică a fost pictată pentru prima dată.”
1925: Catedrala Mitropolitană a devenit Catedrală Patriarhală
„În anul 1925, Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie; din acel moment, Catedrala Mitropolitană a devenit Catedrală Patriarhală, așa cum este și astăzi”, a adăugat ierarhul.
„Ea a devenit simbolul unității spirituale a Ortodoxiei românești, în cadrul Patriarhiei unificându-se toate formele de administrație ecleziastică din România întregită.”
Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a mai relatat despre eforturile de restaurare făcute sub conducerea Patriarhului Miron Cristea după avariile din Primul Război Mondial, despre înfrumusețarea catapetesmei cu icoane împărătești în tehnica emailului lucrate de Ottilia Oteteleșanu în timpul Patriarhului Justinian Marina și despre primirea moaștelor Sf. Împ. Constantin și Elena în timpul păstoririi Patriarhului Teoctist.
„Cea mai recentă și importantă lucrare de consolidare și renovare a Catedralei Patriarhale din ultimii 50 de ani a avut loc cu purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada 22 mai – 26 octombrie 2008, în anul în care s-au împlinit 350 de ani de la prima sfințire a ctitoriei voievodului Constantin Șerban Basarab”, a mai spus Preasfinția Sa.
Arta se întâlnește cu spiritualitatea și darul lui Dumnezeu
„Și astăzi, ca și în vremurile trecute, despre care ne povestesc cronicile vechi, credincioșii și locuitorii Bucureștilor, precum și mulți credincioși din țară și din afară, iubesc așezământul acesta, pentru că este un loc în care istoria, arta, cultura, se întrepătrund cu spiritualitatea, cu rugăciunea, cu prezența și lucrarea sfinților lui Dumnezeu.”
„Aici, la racla cu moaștele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou, ale Sf. Împărați Constantin și Elena, ori ale Sf. Ierarh Nectarie de la Eghina, vin oameni cu suferințe grele, debusolați, răniți de păcate sau de boală, și află mângâiere și sfat bun”, a continuat ierarhul.
„Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să răsplătească evlavia și osteneala dumneavoastră, a tuturor credincioșilor închinători, rugători și pelerini la hramul Catedralei Patriarhale, sărbătoarea Sf. Împărați Constantin și Elena, cu darurile Sale cele bogate și netrecătoare spre slava lui Dumnezeu și mântuirea noastră! Amin!” a încheiat Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul.
Catedrala Patriarhală își serbează miercuri hramul istoric. Programul evenimentului este disponibil aici.
Vezi și:
- Programul slujirii ierarhilor de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena
- Aproximativ 1.8 milioane de români își serbează onomastica de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
