„Prin venirea Sa în lume, Iisus Hristos sfințește lumea ca dar al iubirii lui Dumnezeu pentru neamul omenesc, ca oamenii să îi răspundă Lui cu mulțumire, adică euharistic”, scrie Episcopul Andrei al Covasnei și Harghitei în Pastorala de Crăciun. Ierarhul explică în mesajul său și simbolismul darurilor oferite de magi Pruncului Sfânt.
„Betleem înseamnă în limba ebraică Casa Pâinii, iar în limba arabă înseamnă Casa Cărnii”, amintește Preasfinția Sa.
„Se pune întrebarea: De ce S-a culcat Iisus în ieslea animalelor care se hrăneau cu iarbă și fân? Pentru ca să arate credincioșilor că El este Pâinea coborâtă din cer și că omul, spre deosebire de animalele necuvântătoare, care trăiesc doar biologic, trebuie să trăiască și teologic, adică duhovnicește.”
Aceasta ne arată că omul are nevoie să se hrănească și cu hrana cerească a Sfintei Cuminecături subliniază Preasfinția Sa.
„Nu este o simplă întâmplare că nu s-a găsit loc în casa de oaspeți, ci este o lucrare dumnezeiască, pentru a ne arăta că Domnul Iisus Hristos, când se naște, sfințește mai întâi pântecele Fecioarei Maria, apoi sfințește pământul din interiorul lui. Iar la Botez, în Iordan sfințește apele, firea apelor. La înălțarea Sa pe Cruce, când Se răstignește, sfințește aerul și lemnul.”
Darurile magilor
În mesajul său, Episcopul Covasnei și Harghitei explică pe larg simbolismul spiritual al darurilor magilor: „Darurile oferite de magi nu sunt întâmplătoare, ele au mai multe înțelesuri duhovnicești, fiind în mod inspirat alese și oferite”.
Astfel, aurul este un dar pentru un împărat Pruncul Iisus este Împăratul veacurilor. Tămâia reprezintă cinstirea adusă lui Dumnezeu și simbolizează statutul de Mare Preot al lui Hristos, iar smirna, care se folosea la îmbălsămarea morților împreună cu uleiul de aloe, arată că Împăratul și Marele Preot Hristos va trece prin moarte, dar nu va cunoaște stricăciunea pentru că El va învia din morți, scrie Preasfințitul Părinte Andrei.
„În cele trei daruri vedem demnitatea și lucrarea Lui viitoare, împărătească și sfințitoare, dar și dătătoare de viață veșnică.”
Darurile creștinilor aduse Domnului și aproapelui
„Darurile oferite de magi Pruncului Iisus au trezit în conștiința Bisericii datoria de a dona daruri Bisericii, daruri lui Dumnezeu. Oferim daruri liturgice frumoase lui Dumnezeu, în Biserică, dar și semenilor noștri pe care îi ajutăm”, mai scrie Părintele Episcop Andrei.
„De aceea, Crăciunul sau Nașterea Domnului este sărbătoarea darurilor spirituale și materiale.”
Darurile pe care creștinii, asemenea magilor, sunt chemați să le aducă Domnului sunt aurul credinței adevărate și al faptelor bune, tămâia rugăciunii și smirna unei vieți curate.
„Smirna simbolizează omorârea păcatului și cultivarea în viața noastră a faptelor bune. Înseamnă să transformăm patimile egoiste în iubirea smerită și milostivă. Nu este nevoie să aducem ca dar aur, ci să arătăm credința curată ca aurul, viața noastră să o trăim în rugăciune, ca o tămâie frumos mirositoare și să aducem daruri lui Dumnezeu, iubirea smerită a milosteniei pe care o arătăm în societate”, scrie Preasfinția Sa.
Ierarhul vorbește despre „smirna faptelor bune” de ajutorare a copiilor, a bătrânilor, a săracilor și a bolnavilor.
Pastorala se încheie cu îndemnul de a găsi mereu „calea către ieslea din Betleem”, în ciuda greutăților și a suferinței.
„Nu boala și suferința sunt o sursă a tristeții omului căzut în păcat, ci lipsa lui Hristos”, încheie Preasfințitul Părinte Andrei.
Foto credit: Episcopia Covasnei și Harghitei
