Promoția 2005 a Facultății de Teologie „Iustinian Patriarhul” din București, din care face parte și părintele decan Cosmin Pricop, s-a revăzut după 20 de ani.
Reuniunea a constat în participarea la Sfânta Liturghie oficiată la biserica Sfânta Ecaterina. Cu această ocazie s-a săvârșit și slujba Parastasului pentru profesorii și absolvenții trecuți la Domnul.
Părintele decan Cosmin Pricop a spus că acest moment aniversar a fost un prilej de emoție și bucurie, datorită revederii cu foștii colegi de facultate.
Joi, 9 octombrie, am organizat revederea promoțiilor Facultății de Teologie ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din București. Un astfel de moment este de bucurie și de emoție, deoarece a fost un prilej de revedere cu colegi pe care nu i-am mai văzut de la absolvirea facultății”, a spus pr. Cosmin Pricop.
Vezi și Galerie foto: Revederea absolvenților Facultății de Teologie din București, promoția 2000-2005
Meditație și bucurie
În același timp, revederea a constituit și un prilej de meditație față de trecerea timpului și la cei care au trecut la Domnul între timp.
„In același timp, medităm la cat de repede au trecut cei de la 20 de ani, de când eram pe holurile facultății. Ne-am amintit de profesorii noștri și de colegii noștri, care din păcate, nu mai sunt”.
„De asemenea, ne bucurăm de acest moment, e un moment frumos, pentru noi, ca generație, dar și pentru facultate, pentru că, pana la urmă, exista o legătură care se creează între absolvenții unei instituții de învățământ și instituția în sine. Iar această legătură dăinuie peste timp”, a menționat părintele Decan pentru Trinitas TV.
Timpul poate fi sfințit numai în relație cu Dumnezeu
Părintele lector Marian Mihai, îndrumător de an al promoției 2005, a amintit de faptul că acești 20 de ani au trecut cu bucurii, cu ispite și cu tot felul de momente, care i-au schimbat pe cei care le-au traversat, cu ajutorul lui Dumnezeu.
„Popasul acesta duhovnicesc în drumul către veșnicie reprezintă, să zic, un prilej în care ne revedem cu ceilalți și un prilej în care mulțumim Lui Dumnezeu pentru toate darurile. Este adevărat că lucrurile s-au schimbat. Lucrurile s-au schimbat, 20 de ani din viața noastră, reprezintă ani de trudă, ani de alergătură, nu numai cu bucurii, ci și cu încercări sau ispite pe care, cu ajutorul Lui Dumnezeu, am putut să le biruim”, a spus părintele.
Privind și spre viitor, părintele a subliniat faptul că timpul primit de oameni pe acest pământ trebuie sfințit. Fără o legătură cu Dumnezeu, timpul este irosit.
„Dacă viața noastră este o viață care începe cu Dumnezeu, și mă refer la taina Sfântului Botez, și dacă viața noastră se sfârșește în Dumnezeu, pentru că de la Dumnezeu venim și către Dumnezeu ne îndreptăm, timpul acesta care ne este pus la îndemână trebuie sfințit. Cum se sfințește timpul? Printr-o legătură permanentă cu Bunul Dumnezeu, după cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Orice fel de timp pe care îl petrecem în afară de Dumnezeu este un timp pierdut”, a adăugat părintele Mihai.
Un moment unic
Manuela Ionașcu, absolventă a promoției 2005, a subliniat bucuria reîntâlnirii cu colegii, dar și încărcătura emoțională a realizării faptului că o parte dintre profesorii de-atunci au trecut la Domnul.
„Este un moment emoționant. Este un moment unic în viață. A fost o plăcere să revăd mare parte dintre colegi pe care nu i-am mai văzut chiar de 20 de ani. Cu unii am mai ținut legătura. O plăcere să-mi revăd profesorii. Au mai rămas foarte puțini. Dintre cei care ne-au fost nouă profesori, mulți dintre ei au plecat la cele veșnice. Evenimentul este unul cu o încărcătură emoțională deosebită. Și este un eveniment care este important și marcant în viața oricărui absolvent de teologie”, a spus Manuela Ionașcu.
Toți suntem fii ai Bisericii
Monahia Nicolaida Brândău de la Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului Giurgiu, a remarcat relațiile strânse dintre colegii de generație, considerând că acesta este firescul lucrurilor, ca fii și fiice ale Bisericii.
„Am fost ca o familie și asta cred că ar trebui să fie relația firească între un student și profesor, de familiaritate, de a simți că aparținem bisericii, pentru că biserica înainte de toate este apostolească”.
„Și acest lucru trebuie să se reflecte în relațiile noastre personale, interpersonale, indiferent la ce nivel, trebuie să simțim că suntem fii ai Bisericii și trebuie să nu uităm să păstrăm această legătură și această unitate. Până la urmă despre asta este vorba”.
„Facultatea formează oameni ca oamenii la rândul lor să formeze mai departe alți oameni și aici profesorii au mare, mare merit și mare rol. Profesorii de multe ori da, sunt puțin văzut sau puțin apreciați la adevărat al lor valoare dar vă spun că un profesor bun nu poate să existe doar un student bun”, a spus Monahia.
Foto credit: Raluca Ene / Basilica.ro
