Am ajuns la finalul proiectului „Postesc cu bucurie”. Mulţumim celor care ne-au fost alături şi ne-au ajutat să împărtăşim tuturor bucuria postirii. În cele ce urmează vă prezentăm cuvintele explicative ale Sf. Grigorie de Nyssa şi imaginile prezentate în cadrul proiectului:
- Fericiți cei săraci cu duhul, că a acelora este Împărăția Cerurilor – „Voieşti să ştii cine e cel sărac cu duhul? Cel ce a dat bogăţia trupească în schimbul bogăţiei sufletului, cel ce s-a sărăcit pentru duh, cel ce s-a scuturat ca de o povară de bogăţia pământească, încât ajuns uşor şi aerian, e răpit la cele de sus, cum zice Apostolul, călătorind împreună cu Domnul, în nor (I Tes. 4, 16)”;
- Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia – „Cel mai la îndemână ne este să socotim fericit acel plâns, care se naște pentru greșeli și păcate, după învățătura lui Pavel despre întristare, care zice că nu este un singur fel de întristare, ci unul lumesc, iar altul după Dumnezeu; și că roada întristării lumești este moartea, iar cealaltă lucrează celor întristați mântuire prin pocăință (2 Cor. 7,10). Căci e o lucrare proprie Duhului harul mângăierii, de care fie să ne împărtășim și noi, prin harul Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine slava în vecii vecilor. Amin”.
- Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul – „Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul”, fără îndoială pământul roditor al roadelor bune, împodobit cu pomul vieții, udat de izvoarele darurilor (harismelor), în care odrăslește via cea adevărată, al cărei îngrijitor auzim că este Tatăl Fiului (Matei 20, 1, urm.)”
- Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura – „Dacă am înțeles foamea cea fericită ca dând afară din noi toată umplutura răutății, să flămânzim de dreptatea lui Dumnezeu, ca să ajungem să ne umplem de ea în Hristos Iisus, Domnul nostru, Căruia fie slava în vecii vecilor. Amin”
- Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. – „Ce este deci mila şi în ce se arată? Şi cum este fericit cel ce primeşte întocmai ceea ce dă? Căci zice «Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui». Înţelesul nemijlocit al acestei spuse cheamă pe om la iubirea semenului şi la compătrimirea lui din pricina neegalităţi şi firii schimbătoare a împrejurărilor vieţii care fac ca nu toţi să se afle în aceleaşi stări nici în privinţa cinstirii, nici a stării trupului, nici a celorlalte înzestrări. Mila este, ca să tălmăcim printr-o explicaţie cuprinzătoare, întristarea de bună voie pentru necazuri străine. Mila este împreună pătimirea iubitoare cu cei chinuiţi de dureri. «Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui» arată răsplata prin mila ce aşteaptă la urmă pe cei ce miluiesc”
- Fericiți cei curați cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu. – „Cel ce vede pe Dumnezeu are prin vedere tot ce se cuprinde în lista bunătăților: viață fără de sfârșit, veșnica nestricăciune, fericirea fără moarte, Împărăția nemuritoare, bucuria fără sfârșit, lumina adevărată, cuvântul duhovnicesc și dulce, slava neapropiată, veselia neîncetată, tot binele ce ni se rânduiește prin nădejde în făgăduința fericirii de față.”
- Fericiți făcătorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema – „Făcătorul de pace este cel ce dă pace altuia. Însă n-ar împărtăși-o cineva altuia, dacă n-ar avea-o el însuși. Deci mai întâi voiește să fii tu însuți plin de bunătățile păcii, apoi să dai și celor lipsiți de ea”
- Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, ca a lor este Împărăția Cerurilor – „Să nu ne întristăm dacă suntem goniți, ci mai degrabă să ne veselim că prin alungarea de la cele de preț ale pământului alergăm spre binele ceresc, potrivit Celui ce a făgăduit fericirea celor ce sunt goniți pentru El. Căci a lor este Împărăția cerurilor, din harul Domnului nostru Iisus Hristos”
- Fericiți veți fi voi când va vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri – „Cei ce prigonesc pe cei ce mărturisesc pe Domnul şi născocesc chinurile greu de răbdat aduc doctorie sufletelor prin dureri, tămăduind boala de pe urma plăcerii prin prilejuri de durere”.
