La sfârșitul slujbelor de seară, în fiecare biserică, preoții din Episcopia Devei și Hunedoarei vor prezenta explicații la troparele Canonului de Pocăință, după cum ne-a transmis Arhim. Andrei Coroian, Consilier – Sectorul Catehetic și de Misiune Ortodoxă al Episcopiei Devei și Hunedoarei.
În ciclul liturgic al unui an, Biserica Ortodoxă ne stă în ajutor prin slujbele, rugăciunile, cântările și rânduielile sale. Perioada Postului Mare, este una binecuvântată și anume rânduită, pentru o lucrare de curățire, de iluminare și de îmbunătățire duhovnicească spre retrăirea Învierii Domnului și trăirea propriei noastre învieri. Textele liturgice din această perioadă abundă de îndemnuri care ne cheamă la pocăință și la umilință, la curățire și la iluminare, la iertare și milostenie, la post și la înfrânare, la priveghere și la rugăciune.
Începând cu cântarea din slujba Utreniei „Ușile Pocăinței” până la rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, „Doamne și Stăpânul vieții mele”, pe care o vom rosti de sute de ori în acest post, toate textele și rugăciunile citite sau cântate, ne ajută duhovnicește să împlinim aspectele pocăinței.
Însă cel mai complet, mai complex și mai cuprinzător text din întreaga imnografie bisericească, care poate curăți și lumina toate cămările sufletului omenesc, este cel al Canonului celui Mare, al Sfântului Andrei Criteanul. Împărțit în nouă ode, după modelul biblic al profetului Moise (Ieș. cap.15), canonul cuprinde două sute treizeci și patru de tropare și unsprezece irmoase, în care sunt prezentate antagonic toate exemplele pozitive și negative din Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament.
De o mare frumusețe poetică, alcătuirea Sfântului Andrei Criteanul, ne prezintă, exemple de curăție, credincioșie și ascultare față de Dumnezeu, ca Abel, Noe, Avraam, Isaac, Iacob, Moise, Samuel, ș.a.m.d. Exemple de vitejie făcute la porunca sau cu binecuvântarea lui Dumnezeu, ca Samson, Ieftae, Barac, Ghedeon, Daniel prorocul și cei Trei Tineri; exemple de răbdare și prefiguratori ai Mântuitorului Hristos, ca Iosif și Iov; Exemple de pocăință adevărată ca David și Iezechia; Exemple de dreptate ca Solomon și altruism ca femeia sunamiteancă care l-a hrănit pe prorocul Ilie; dar și exemple negative de neascultare față de Dumnezeu, menite să ne înfricoșeze și să ne înspăimânte, și pe care trebuie să le evităm, ca: Adam și Eva, locuitorii din Sodoma și Gomora, Ofni și Finees, Ahab și Izabela, Ham și Isav, frații lui Iosif, Rubeen, Saul, Ahitofel, Gheizi și alții.
Sfântul Andrei (660-740), unul dintre cei mai mari imnografi ai Bisericii, a fost Arhiepiscopul Cretei în perioada anilor 712-740. În acest timp a compus Canonul cel Mare, care de la început a avut o destinație cultică (adică se citește și se cântă în biserică) și a fost folosit încă din vremea sa.
Născut în Damasc, el a intrat în mănăstire din fragedă copilărie (12-14 ani) în Lavra Sfântului Sava de lângă Ierusalim și Betleem, unde a fost educat și călugărit. La anul 685, fiind doar tânăr monah, fost trimis de către Patriarhul Ierusalimului la Constantinopol, cu o scrisoare de recunoaștere a hotărârilor sinodului al VI-lea ecumenic, și a rămas acolo. A slujit o vreme în marea cetate ca diacon și preot, ajungând iubit și apreciat pentru evlavia și milostenia sa, cât și pentru talentul său poetic și oratoric. De acolo a fost ales, hirotonit și trimis ca arhiepiscop al insulei Creta, unde a păstorit până la moarte.
Participarea la Slujba Marelui Canon în prima și a cincea săptămână din Postul Mare, comentarea și tâlcuirea acestei importante opere imnografice, este de mare importanță pentru toți creștinii fiind aducătoare de mult folos duhovnicesc. Prin multitudinea îndemnurilor și a exemplelor folositoare, putem cunoaște mai bine propriul suflet, cu patimile și virtuțile lui, dar mai mult, putem descoperi insuficiențe și imperfecțiuni ale sufletului, necunoscute nouă. În același timp putem găsi în el modalitatea de corectare și îndreptare. Desigur, prin exemplele enumerate cu o atât de mare înțelepciune duhovnicească de către Sfântul ierarh Andrei Criteanul, putem spori în credință, în răbdare, în rugăciune, în râvnă și curaj duhovnicesc, în drumul nostru spre înviere.
Pentru o mai bună înțelegere a sensurilor duhovnicești, cuprinse în troparele Marelui Canon, avem la îndemână cunoscuta carte a Mitropolitului Mirelor, Ioan Lindul (1703-1796), „Comoara Pocăinței – Smerită interpretare a Marelui Canon al Sfântului Andrei Criteanul”.
