De ziua lui, Sfântul Nicolae a adunat la Palatul Patriarhiei duminică, 6 decembrie, copii și părinți, profesori, preoți și ierarhi ai Bisericii noastre, pentru a asculta colinde și poezii prin care a fost cinstit Pruncul, a cărui naștere o așteptăm cu toții, informează „Ziarul Lumina’. Vernisajul expoziției-concurs „Icoana din sufletul copilului” și programul cultural-artistic „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor” au constituit bucuria serii. Copiii mai multor școli din Capitală au încântat asistența și au primit daruri de la Moșul cel bun și milostiv.
Duminică, 6 decembrie 2009, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a avut loc programul cultural-artistic intitulat „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”, la care au participat elevi din clasele I-VI, îndrumați de cadre didactice (învățători, profesori de Religie, profesori de Educație muzicală) de la mai multe școli din municipiul București.
Înaintea acestui program, în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei a avut loc vernisajul expoziției-concurs „Icoana din sufletul copilului” (concurs național aflat la a XVII-a ediție, organizat de către Patriarhia Română și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării), precum și vernisarea expoziției de desene cu tematică religioasă „Sfântul Nicolae în mijlocul copiilor”, realizate de elevi bucureșteni. Expoziția „Icoana din sufletul copilului” a fost deschisă de cuvântul PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, care a spus că Biserica a urmărit ca prin acest concurs să încurajeze pe copiii înzestrați de Dumnezeu cu un talent deosebit în ceea ce privește pictura spre a realiza astfel de lucrări, de a le insufla în inimi și suflete dragostea față de Biserică, față de valorile Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos și pentru a fi educați frumos, în spirit creștin ortodox, încât atunci când ei înșiși vor ajunge mari să poată contribui, la rândul lor, la educarea copiilor în același spirit al dragostei față de Biserică și de semenii noștri.
Ierarhul Nicolae, unul dintre cei mai iubiți sfinți
În deschiderea programului cultural-artistic, pr. Alexandru Gherasim, consilier la sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul, a vorbit despre dragostea pe care o au creștinii față de Sfântul Nicolae: „Sfântul Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni, pe care-l pomenim astăzi, este unul dintre sfinții cei mai iubiți. Și este iubit de toți creștinii: de ortodocși, de catolici, chiar și de protestanții care, deși în calendarul lor nu i-au mai trecut pe sfinți, au înscris totuși, în mod special, ziua lui Nicolae. Ba mai mult, tradiția consemnează faptul că și necreștinii l-au cinstit încă din vechime pe Sfântul Nicolae, purtând adesea cu ei icoana Sfântului, mai ales atunci când călătoreau pe mare, pentru a-i feri de furtuni”.
Au interpretat colinde și au recitat poezii elevii de la șase școli, câte una de la fiecare sector din Capitală. Astfel, sectorul I a fost reprezentat de Școala Nr. 17 „Pia Brătianu”, sectorul II de Școala Nr. 56 „Jose Marti”, sectorul III de Școala Nr. 196 „Federico Garcia Lorca”, sectorul IV de Școala Nr. 129 „Elena Farago”, sectorul V de Școala Nr. 147 „Petrache Poenaru” și sectorul 6 de Școala Nr. 197.
„Copiii apreciază persoana nu după rang sau știință, ci după bunătatea inimii”
În cuvântul rostit la sfârșitul spectacolului, Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat: „Copiii care au cântat și recitat în seara de Sfântul Nicolae au exprimat, cu multă nevinovăție și cu multă gingășie, mesajul sărbătorii Nașterii Domnului Iisus Hristos și dragostea lor față de Sfântul Nicolae, care a devenit simbolul bunătății, al dărniciei și al generozității. Sfântul Nicolae prevestește pe Moș Crăciun. Moș Crăciun este simbolul bunătății Tătălui Ceresc care «atât de mult a iubit lumea, încât pe unicul Său Fiu l-a dat, ca oricine crede în El sa nu piară, ci să aibă viață veșnică». Toate darurile de Crăciun și toate darurile Sfântului Nicolae trimit spre dărnicia lui Dumnezeu Tatăl Cel preamilostiv, Care a arătat în Fiul Său, Iisus Hristos, devenit om din iubire pentru oameni, că Dumnezeu dorește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină, să se împărtășească de fericirea, pacea și bucuria Preasfintei Treimi. Această bunătate a lui Dumnezeu este receptată în primul rând de copii, pentru că toți copiii apreciază mai întâi o persoană nu după rangul ei, nu după știința ei, nu după abilitățile tehnice sau intelectuale, ci după bunătatea inimii. Deci, bunătatea lui Dumnezeu și a sfinților este cel mai mult subliniată în toate colindele, în toate manifestările artistice, în toate poeziile, în toate melodiile în care credința se manifestă ca o bucurie a vieții. Această bunătate a lui Dumnezeu exprimată în sfinții Săi și mai ales în Sfântul Nicolae a contribuit ca, în poporul nostru, educația creștină să cultive o cultură a dărniciei, a generozității, a ospitalității. Și este foarte important ca astăzi, într-o lume individualistă și din ce în ce mai egoistă, să fie mai intens cultivate bunătatea, frățietatea, generozitatea, întrajutorarea, ca semn al omeniei”.
În continuare, Părintele Patriarh a amintit un pasaj din comentariul la Evanghelia după Matei al Sfântului Ioan Gură de Aur, capitolul 25, unde se vorbește despre judecata din urmă sau de apoi, care arată că unicul criteriu de judecată la sfârșitul veacurilor este bunătatea, spunând „nu te osândește atât pentru alte păcate cât pentru neomenie, că nu ai fost om omenos printre oameni”. „Deci colindele, toată cinstirea Sfântului Nicolae și toată dragostea față de Moș Crăciun fac parte din această cultură a omeniei, a umanului sfințit de Dumnezeu devenit om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor. Cei pe care i-am ascultat și care i-au învățat pe copii aceste frumoase colinde au contribuit ca noi să ne aducem aminte de copilăria noastră, să simțim copilul din noi și cu recunoștință să ne gândim la părinții care ne-au născut, la părinții spirituali, preoți și profesori, educatori și educatoare, care ne-au format.”
Legat de nașterea Pruncului dumnezeiesc, Preafericirea Sa s-a exprimat zicând că Dumnezeu-copilul din Betleem este Dumnezeu care devine copil, pentru a ne arăta că nimeni dintre oameni, dacă n-a fost copil, nu poate fi om. „Nici un om nu poate fi om dacă nu s-a născut copil, fiindcă numai copilul percepe iubirea părintească. Mântuitorul Iisus Hristos, tocmai pentru că a venit să binevestească lumii iubirea părintească a Tatălui veșnic, trebuia să fie El mai întâi copil, crescut de Fecioara Maria, Maica Domnului, și de dreptul Iosif, care a fost tatăl său adoptiv, în așa fel încât El, Atotputernicul, Care a făcut cerul și pământul, S-a smerit atât de mult, încât trebuia să fie ajutat și cu îmbrăcăminte și cu hrană și cu protecție, ca să înțelegem mai bine că iubirea lui Dumnezeu cea atotputernică este și atotmilostivă și atotsmerită”, a spus Patriarhul nostru.
Pruncul din Betleem, atotputernic și smerit!
Atotmilostiv și atotsmerit este Pruncul din Betleem! Fericitul Augustin spune : „Din pântecele mamei Sale conduce universul, constelațiile, cerul și pământul”. Ne arată că este deodată atotputernic și smerit. Deci, puterea pe care o arată taina Crăciunului nu este puterea fizică, nici puterea de a conduce pe alții, ci puterea iubirii smerite care respectă libertatea omului și în același timp îl fascinează. Arată că noi cu cât ne asemănăm mai mult cu Dumnezeu Fiul cu atât suntem mai mult fii ai Tatălui Ceresc, așa cum este programul dat în Botez; prin botez să devenim fii ai lui Dumnezeu după har. La final, Patriarhul Daniel a felicitat Sectorul Învățământ și Activități cu Tineretul al Arhiepiscopiei Bucureștilor, care, împreună cu Sectorul Teologic Educațional al Patriarhiei Române și cu Centrul de Presă BASILICA, a organizat acest program și, de asemenea, ca partener principal, protoieriile care s-au ocupat în primul rând de darurile pe care le-a adus Moș Nicolae.
La sfârșitul spectacolului, organizatorii au împărțit daruri tuturor copiilor, atât participanților la spectacol, cât și micilor spectatori aflați în sală, darurile fiind oferite cu sprijinul Protoieriilor I, II și III Capitală.
