Familiile în care s-au născut Sfinții Trei Ierarhi ne demonstrează că, „indiferent de provocările cu care te confrunți, indiferent de contextele pe care trebuie să le traversezi, există soluții” pentru a crește copii fideli Bisericii și dezvoltați în plan intelectual și social, a explicat vineri, la Radio Trinitas, Părintele Lector Cosmin Pricop, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității in București.
Invitat la emisiunea „Viața de Familie” realizată de Diana Parizianu, el a sesizat trei tipologii și trei contexte în care mamele creștine au format viitori sfinți. Discuția a acordat atenție rolului formator al mamei în familie.
Sf. Antuza, o mamă văduvă
„Nu întâmplător, Libaniu, unul din învățătorii Sfântului Ioan Gură de Aur, se miră de mamele creștine și spune: Ce mame au acești creștini!, văzând tocmai pe mama Sfântului Ioan Gură de Aur, care, îndurând cu stoicism dificultățile statutului ei, reușește totuși să se îngrijească de educația copilului ei”, a spus părintele decan.
El a amintit că în acea vreme „nu exista un soi de democratizare a educației, nu exista o deschidere publică și toată lumea putea să primească educație”, ceea ce face realizarea ei cu atât mai remarcabilă.
Ca văduvă tânără, Sf. Antuza s-ar fi putut recăsători, pentru a avea o viață mai ușoară.
„Ar fi putut să se gândească la confortul propriu, dar a ales o formă de jertfă a mamei care trăiește prin fiul ei.”
Sf. Emilia și familia numeroasă
„Dacă ne mutăm mai departe la mama Sfântului Vasile cel Mare, Sf. Emilia, aici avem o cu totul și cu tot altă paradigmă și anume aceea a familiei numeroase”, a continuat părintele decan.
„Dacă în cazul Sfântului Ioan Gură de Aur avem mai degrabă o relație mamă-fiu, în cazul acesta, avem mama care este factorul esențial de influență în organizarea familiei.”
„Deci aici avem un alt model, acela al mamei care nu se dedică unui singur copil, ci se dedică familiei întregi și știe să organizeze totul, știe cumva să orienteze totul”, a subliniat Părintele Cosmin Pricop.
Sf. Nona, mama care-și aduce soțul la Hristos
Al treilea model este cel al Sfintei Nona, mama Sfântului Grigorie Teologul, care reușește să îl convingă și pe soțul ei să adere la învățătura creștină, a remarcat părintele lector.
„Sunt nenumărate cuvântări ale Sfântului Grigorie de Nazianz în care face referire la mama lui și la felul în care ea a știut să îl învețe și rugăciunea, și studiul sau preocuparea pentru temele teologice fundamentale”, a subliniat preotul.
„Și aici avem un tip de educație care se referă mai degrabă la profunzimea apropierii de Dumnezeu, la profunzimea înțelegerii credinței.”
În familia Sfântului Vasile cel Mare, mama adoptase cu precădere partea organizatorică, iar în familia Sfântului Grigorie de Nazianz, influența mamei se concretizează în „această profunzime teologică pe care a imprimat-o evident și fiului ei”, a subliniat părintele lector.
Soluții pentru prezent
Dacă au existat de-a lungul timpului astfel de contexte, evident că există și astăzi soluții pentru educația și formarea creștină a copiilor, a afirmat Părintele Cosmin Pricop.
„Cred că fiecare generație are șansele, dar și provocările ei”, a concluzionat decanul Facultății de Teologie din București.
Discuția s-a axat în continuare pe specificul noii generații de teologi și pe provocările pe care le solicită pentru educatorii actuali.
Carte de vizită
Pr. lect. univ. dr. Cosmin Pricop este doctor în teologie al Facultății de Teologie Ortodoxă din București și al Facultăţii de Teologie Evanghelică a Universității „Johann Wolfgang Goethe” din Frankfurt am Main, Germania.
Între 2008 și 2011 a fost director al departamentului teologic al Publicaţiilor Lumina. Este membru în mai multe instituții de studiilor biblice. Slujește la Biserica „Delea Nouă – Calist” din Capitală și are doi copii.
Foto credit: Facebook / Cosmin Pricop
